Amendă și amnistie în dosarul pentru referendum

Un grup de persoane au încercat să schimbe cursul politic al țării printr-un referendum.

85% dintre semnăturile colectate pentru organizarea lui au fost nevalabile, iar listele de subscripție au abundat în falsificări. Plebiscitul nu a mai avut loc, iar câţiva colectori de semnături au fost anchetați penal și trimişi în judecată.

Cea mai severă pedeapsă  –  o amendă de 3000 de lei a fost dată în raionul Hâncești. La Orhei, graţie unei legi apărute la mijlocul anului trecut, a fost aplicată amnistia.

În primăvara-vara anului 2012, un grup de inițiativă, condus de omul de afaceri și politicianul Victor Șelin, a colectat semnături pentru a desfășura un referendum republican privind aderarea Republicii Moldova la tratatele de constituire a Comunităţii Economice Euroasiatice, de formare a teritoriului vamal unic şi de constituire a Uniunii Vamale.

Printr-o hotărâre aprobată la început de august 2012, Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins propunerea grupului de iniţiativă. CEC şi-a argumentat refuzul prin  faptul că, în urma verificării celor cca 232 000 de semnături ale susținătorilor referendumului au fost constatate ca nevalabile cca 198 000, adică peste 85%. Mai mut, aproape 154 000 de semnături, adică 66% din numărul total, au fost colectate contrar prevederilor legale.

DOC – Răspuns CEC

 

CEC a sesizat  Procuratura Generală (PG) asupra cazurilor de falsificare a datelor personale şi a semnăturilor incluse în listele de subscripţie prezentate de grupul de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului şi a informat Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) „în vederea examinării legalităţii modului de furnizare şi utilizare a datelor cu caracter personal de către colectorii semnăturilor la întocmirea listelor de subscripţie”.

CNPDCP ne-a răspuns că, la etapa anului 2012, Centrul nu a reacționat cu constrângeri din motiv că din materialele acumulate nu au putut fi constatate cu certitudine faptele reclamate. Citiți răspunsul integral, aici.

 

În schimb, pe acest caz, la începutul lunii septembrie 2012, PG a dispus începerea urmăririi penale pe faptul comiterii infracțiunii „Confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false”. Articolul din Codul Penal, conform căruia a fost pornit dosarul, concretizează că acțiunile în cauză pot atrage după sine pedepse sub formă de  amenzi consistente, muncă îndelungată şi neremunerată în folosul comunităţii şi chiar până la 5 ani de închisoare.

Ulterior, PG a expediat cauze penale separate din „Dosarul Referendumului” pentru examinare după competență teritorială organelor de anchetă din  Briceni, Edineț, Dondușeni, Ceadîr-Lunga, Anenii Noi, Rîșcani, Ocnița, Cimișlia, Soroca, Căușeni, Florești, Orhei, Drochia, Taraclia, Fălești, Dubăsari, Sîngerei și Basarabeasca.

În dosarul penal deschis la Procuratura Orhei a figurat în calitate de învinuită o femeie din satul Clișova, Ana Levința. Aceasta, în luna iunie 2012, fără a avea dreptul de a colecta  semnăturile eventualilor susţinători ai referendumului, a înscris în listele de subscripţie datele personale ale câtorva cetăţeni şi a falsificat semnăturile acestora.

DOC – Sentința Levința

 

Urmărirea penală a fost efectuată de procurorul Alexandru Macovei care, în luna iulie 2016, a transmis dosarul în judecată. Abia în instanţă, inculpata şi-a recunoscut vina pe care a declinat-o pe tot parcursul anchetei, iar prin sentinţa Judecătoriei Orhei din 1 noiembrie 2016 aceasta a fost amnistiată, în baza Legii cu privire la amnistie.

Potrivit procurorului, în calitate de probe, care îi incriminau Anei Levința faptele de falsificare, au servit mărturiile din cadrul audierilor a cinci persoane. Acestea au declarat că în listele de subscripţie au fost înscrise fără voia lor şi că nici semnăturile nu le aparţin. „De asemenea, a fost dispusă expertiza inscripţiilor din liste [..]. Ulterior, în instanţă, audierea martorilor nici nu a fost necesară, deoarece Levința şi-a recunoscut vina”, a menţionat Macovei.

Totodată, inculpata a declarat că se căieşte sincer de cele comise, iar printr-o cerere a solicitat încetarea procesului penal în legătură cu aplicarea Legii amnistiei, care tocmai intrase în vigoare .

Contactată telefonic, Levința ne-a spus că a aflat despre Legea amnistiei, deoarece o interesează tot ce este nou şi citeşte mult: „E clar că e benefică. Eu, așa, cred că sunt multe persoane fără de păcat…”, a opinat interlocutoarea. După ce am întrebat-o dacă a fost rugată de cineva, sau dacă ea a decis să facă lucrurile pentru care a ajuns să fie învinuită, Levința a răspuns scurt: „Nu am timp să discut cu dumneavoastră”.

Potrivit datelor obținute de la PG, alte patru cauze penale din „Dosarul Referendumului” au fost trimise în judecată.

Una dintre acestea se află pe rol la Judecătoria Chişinău. Din datele de pe site-ul instanţei rezultă că procesul de judecată a început în noiembrie 2014, iar până în prezent au avut loc peste 20 de şedinţe de judecată. Următoarea este programată pentru luna noiembrie curent.

În celelalte trei dosare, în perioada 2013-2014,  magistrații au emis sentințe, iar în calitate de învinuite au figurat trei colectoare de semnături din Strășeni, Criuleni şi Hâncești.  

Natalia Danu din Hâncești este una dintre ele. Femeia a fost învinuită de faptul că la rubrica „susţinătorul referendumului” a falsificat într-o listă de subscripţie semnăturile a doi cetăţeni,  iar în patru liste de subscripţie a falsificat semnătura colectorului de semnături. În instanță, inculpata şi-a recunoscut vina, fiind liberată de răspundere penală, dar a fost pedepsită contravenţional cu o amendă în mărime de 3000 de lei.

Pentru o infracţiune similară nicio pedeapsă nu a fost aplicată faţă de Veronica Ciorba din raionul Criuleni. În cazul ei, procesul a fost încetat deoarece a expirat termenul de prescripţie pentru tragere la răspundere penală.

În „Dosarul Referendumului” au avut loc și trei cazuri de încetare a urmăririi penale de către procurori. Înivinuiții s-au ales doar cu amendă contravențională în mărime de 1000 și 1500 de lei.

Dosarul penal deschis de Procuratura Generală în 2012 a fost suspendat pe 23 ianuarie 2017 din motiv că nu a fost identificată persoana care poate fi pusă sub învinuire.

Politicianul și  omul de afaceri Ruslan Bîrlădeanu,  care a îndeplinit funcția de  secretar al biroului executiv al grupului de inițiativă pentru desfășurarea referendumului, ne-a spus că nu a fost anchetat în cadrul acestui dosar: „Nu, nu am fost invitat la Procuratură. […] Cred că a fost dosar penal pe fapte concrete,  care au fost depistate. Nu a fost deschis dosar penal pe grupul de iniţiativă din cauza că a organizat colectarea semnăturilor.“ 

Tatiana Djamanov

Citiți la acest subiect și:

Fabricat în Parlament (Chișinău)

Slujitorii de stat din livada cu amnistie (Bălți)

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Jurnalism de Calitate pentru Democrație” implementat de RISE Moldova în baza unui grant acordat de către Uniunea Europeană. Suma grantului oferit de Uniunea Europeană va acoperi 90% din costurile totale ale proiectului. Co-finanțarea proiectului „Jurnalism de Calitate pentru Democrație” pentru anul 2017 este asigurată de Fondul Naţional pentru Democrație (NED). Opiniile și constatările exprimate aparțin autorului și nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene.