Select your Top Menu from wp menus

Aeroportul off-SHOR via Rusia

Concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău (AIC) este una dintre cele mai controversate „afaceri” încheiate de Guvernul R. Moldova în ultimii ani. Deși la concurs au fost invitate cinci companii de talie europeană, cu experiență în activitatea aeroportuară, comisia de concurs a ales o companie anonimă, fondată de un aeroport din Rusia și o uzină rusească de producere a locomotivelor, care în scurt timp au cedat „afacerea” unui off-shore. Astăzi, investițiile în modernizarea Aeroportului se fac, în mare parte, tot din banii proveniți din activitatea AIC, transferați pe conturile unor companii apropiate lui Ilan Șor.

 „Afacerea” AIC

– Un concurs opac, câștigat de o firmă fondată cu doar câteva zile înainte și administrată de persoane care își ascund interesele în companii off-shore cu capital statutar de o sută de lire sterline;

– Un contract plin de capcane legale pentru stat, cu obligații financiare de 244 de milioane de euro și profituri de peste jumătate de miliard de euro pentru cesionar;

– Investiții făcute cu întârziere și prin intermediul unor companii-satelit, fondate de același cerc de interese;

– Dosare penale la Centrul Național Anticorupție (CNA) și acuzații, neprobate încă, lansate de directorul instituției, Viorel Chetraru, de implicare a concesionarului în schemele de furt de la Banca de Economii și Unibank.

În pofida acestor ilegalități, comisia guvernamentală, creată în vara acestui an la indicația premierului Valeriu Streleț, a ajuns la concluzia că Guvernul nu are nicio „portiță” pentru a rezilia contractul păgubos pentru stat.

Investitorul de peste noapte

Acum doi ani, Guvernul R. Moldova a luat o decizie scandaloasă, prin care și-a atras critici din partea societății, de a transmite în concesiune, pe un termen de 49 de ani, Aeroportul Internațional Chișinău.

Precizăm că, în studiul de fezabilitate elaborat de Agenția Proprietății Publice, se propunea concesionarea aeroportului pe doar 20-25 de ani, argumentându-se prin faptul că nu există cazuri în lume (cu excepția unui aeroport din Albania) unde Aeroportul principal al statului să fie transmis în concesiune pentru jumătate de secol. Guvernul moldovean a riscat să fie primul, iar singurul aeroport internațional din R. Moldova a încăput pe mâinile unei firme fondate peste weekend de două companii rusești, folosite, după cum s-a dovedit ulterior, doar pe post de „pistă de decolare” pentru interesele unor businessmeni locali, care se ascund astăzi în spatele unor off-shore-uri britanice și olandeze.

Asociația persoanelor juridice „Avia Invest”, fondată de „Habarovski Aeroport” și „Kolomenski Zavod”, pe 2 august 2013 (vineri – n.r.), și-a depus actele de participare la concursul de concesionare pe 5 august (luni), data-limită.

Pe 30 august, Agenția Proprietății Publice, în persoana vicedirectorului Angela Susanu, semna deja contractul de concesionare a Aeroportului cu SRL „Avia Invest”, o firmă cu același nume, dar care nu a participat la concurs, în schimb avea în calitate de fondatori aceleași companii rusești.

Din off-shore în off-shore

În doar doi ani de zile, SRL „Avia Invest” și-a schimbat de trei ori proprietarii. La șase luni de la semnarea contractului de concesionare a Aeroportului, din fondatorii „Avia Invest” s-a retras „Kolomenski Zavod”, parte din grupul rusesc „Transmasholding”, cel mai mare producător de locomotive, vagoane şi material rulant feroviar din Rusia.

Printre acţionarii grupului se numără şi Serghei Glinca, un prosper om de afaceri moldovean. Uzina și-a cedat cele 50 la sută din acțiuni off-shore-ului britanic „TB TEAM Management LLP”. Chiar dacă modificările au fost efectuate în registrul de stat al persoanelor juridice pe 17 februarie 2014, CNA a stabilit că tranzacția de vânzare-cumpărare a părții sociale din „Avia Invest” a avut loc pe 30 august 2013, chiar în ziua în care a fost semnat contractul de concesionare a Aeroportului.

Peste doar două zile, pe 19 februarie 2014, off-shore-ul își cedează pachetul de acțiuni unei companii rusești fondate cu o lună mai înainte, „Komaksavia”, care preia și 45 la sută din acțiunile ce aparțineau „Habarovski Aeroport”.

Astfel, firma de la Moscova, cu un capital social de 1 300 de euro, a devenit peste noapte deținătoarea unui pachet de 95% din acțiunile „Avia Invest”, cu un capital social de 85 de milioane de lei. Singurul acționar al „Komaksavia” este astăzi același off-shore britanic, „TB TEAM Management LLP”, fondat în septembrie 2012 și care are un capital social de o sută de lire sterline.

Potrivit unui extras al Camerei de Înregistrare din Marea Britanie, fondatori și asociați ai firmei sunt alte două off-shore-uri: „Dylox United LTD” (Insulele Virgine Britanice) și „ValtaraA.v.v.” (Olanda), acestea, la rândul lor, fondate de alte off-shore-uri. Chiar dacă raportul de înregistrare a firmei ar trebui să conțină și semnături ale persoanelor autorizate din cadrul companiei, câmpurile respective au rămas goale.

A încercat să șteargă urma

Pe 29 septembrie curent, „TB TEAM Management LLP” a publicat un anunț în „Monitorul Oficial” din Londra de inițiere a acțiunilor de radiere a companiei. Peste doar o săptămână, pe 6 octombrie, off-shore-ul care controlează „Avia Invest” s-a răzgândit și a anunțat despre încetarea acțiunii de radiere. Toate acestea se întâmplau în timp ce la Chișinău, la indicația premierului Valeriu Streleț, a fost creat un grup de lucru care să caute soluții pentru rezilierea contractului de concesionare a Aeroportului.

De altfel, raportul confidențial al Comisiei privind evaluarea contractului de concesionare a Aeroportului Internaţional Chişinău arată că unul dintre motivele viabile pentru rezilierea contractului de concesionare a Aeroportului este că SRL „Avia Invest” nu a participat la concursul de concesionare a Aeroportului în calitate de subiect distinct.

Tăinuirea cedării calității de asociat de către „Kolomenski Zavod” în cadrul SRL „Avia Invest” a fost un alt motiv serios pentru rezilierea contractului de concesionare, acțiunile puteau fi calificate drept „comportament dolosiv” (n.r. – rea-credință), dar Guvernul nu a reacționat la timp. Codul Civil prevede un termen de prescripție de cel mult șase luni pentru intentarea acțiunii de declarare a nulității contractului în baza acestui fapt, care a expirat în august 2014.

Investiții în avans

Există mari întrebări legate și de investițiile care se fac la Aeroport. Potrivit contractului de concesionare, până în august 2015, „Avia Invest” ar fi trebuit să execute aici lucrări în valoare de 45,1 milioane de euro. Prima etapă a investițiilor include lucrări de îmbunătățire și extindere a terminalului, modernizarea pistei, reconstrucția căilor de rulare, a sistemului de iluminat și a celui de canalizare, construcția unei parcări noi de 24 de mii m.p.

Potrivit unui răspuns oficial oferit de Ministerul Economiei, la 3 septembrie curent, Comisia de monitorizare a concesiunii a constatat și a acceptat lucrări în volum de 16,780 de milioane de euro, executate în 2014. Cât privește lucrările executate în acest an, „conform prevederilor contractului, acestea urmează a fi verificate în 2016”, se arată în răspunsul primit de la minister.

În raportul secret întocmit de comisia creată la indicația prim-ministrului sunt indicate însă alte cifre. Astfel, Inspecția Financiară a constatat că, din totalul lucrărilor în valoare de 46,3 milioane de euro raportate de „Avia Invest”, au fost facturate cheltuieli de 10,2 milioane de euro și date în exploatare lucrări de doar 1,2 milioane de euro.

Foto: Ziarul Național

Venituri și împrumuturi suspecte

Foto: captură foto

Din cele 46,3 milioane de euro investite, 29,997 de milioane de euro reprezintă resurse proprii, obținute din administrarea Aeroportului, iar 16,344 de milioane de euro – un împrumut primit de „Avia Invest” de la OOO „Aрсеналь-Капитал” din Rusia.

Împrumutul, în valoare totală de 27 de milioane de euro, a fost oferit pe 18 iulie curent, în condiții extrem de avantajoase, pe un termen de zece ani, la o dobândă de 3% anual. Firma „Aрсеналь-Капитал” a fost creată în toamna anului trecut și este specializată în intermedieri financiare (!).

Centrul Național Anticorupție nu exclude faptul că acest împrumut ar putea reprezenta o schemă prin care banii obținuți din credite neperformante de la Banca de Economii și Banca Socială au ajuns să fie investiți la Aeroport.

Am încercat să contactăm reprezentanții firmei „Aрсеналь-Капитал”, dar la numărul de telefon indicat la contactele companiei nu a răspuns nimeni.

Cât privește investițiile din surse proprii, potrivit documentelor de care dispunem, din noiembrie 2013 și până în mai 2015, SRL „Avia Invest”  a înregistrat încasări, din administrarea Aeroportului, de peste 812,7 milioane de lei, sau circa 38 de milioane de euro.

13 milioane de euro pentru o firmă „fantomă”

De toate lucrările de construcții și modernizare la AIC se ocupă firma de construcții „Exfactor Grup”, angajată de „Avia Invest” în calitate de antreprenor general. În perioada în care firma s-a apucat de lucrări, fondatorul „Exfactor Grup”, Vladimir Tonu, a creat o nouă companie, „Exfactor Grup Construct”, care a preluat afacerile cu „Avia Invest”.

Din vara anului trecut și până anul acesta, „Avia Invest” i-a transferat firmei lui Tonu circa 20,683 de milioane de euro pentru lucrările de la Aeroport, iar pe 19 decembrie 2014, „Avia Invest” și-a luat angajamentul de a mai transfera firmei  încă 262,8 milioane de lei, plată în avans.

În aceeași zi, „Exfactor Grup Construct” a semnat un contract prin care aceste 262,8 milioane de lei au fost transferate în avans companiei „Aviaconsulting” care și-a luat angajamentul să livreze 21905,7 tone de bitum, chiar dacă printre genurile de activitate declarate se regăsesc prestarea serviciilor aviatice și de consultanță, nu și lucrări de construcții.

Până în vara acestui an, compania nu livrase încă niciun gram de bitum. Potrivit datelor de la Camera Înregistrării de Stat, „Aviaconsulting” a fost fondată pe 30 septembrie 2014, cu două luni înainte de a deveni subantreprenor la Aeroport.

Foto: captură foto

Firma îl are în prezent în calitate de fondator și administrator pe cetățeanul rus Vladimir Țițenia, care administrează în Rusia o altă companie, „Promgarant”, care își are sediul lângă Ambasada R. Moldova la Moscova, pe str. Kuznețki Most 21/5.

Anterior, presa de la Chișinău a scris despre faptul că IlanȘor, în prezent președinte al Consiliului de administrare al „Avia Invest”, de asemenea deține mai multe companii cu sediul în clădirile de lângă Ambasada moldovenească din Rusia.

Foto: captură foto

La momentul înregistrării, „Aviaconsulting” a avut însă un alt administrator. Este vorba despre Halter Mathias, care în prezent deține funcția de manager în compania de asigurări a lui Ilan Șor, „Klassika Asigurări”.

În perioada 2013-2015, „Avia Invest” a procurat servicii de asigurare în valoare de peste 15 milioane de lei de la „Klassika Asigurări”, companie care aparține lui Ilan Șor, tot el președinte al Consiliului de administrare al „Avia Invest”.

„Nu am știut nimic”

Foto: captură foto

Am încercat să contactăm reprezentanții companiei „Aviaconsulting”. La sediul firmei, indicat la momentul înregistrării, pe str. Zimbrului 10 A din Chișinău, unde se află Școala Antropologică a lui Marc Tkaciuk, am fost asigurați că firma „Aviaconsulting” nu are niciun oficiu. Mai mult, reprezentanții firmei „Dessa International”, proprietara clădirii, ne-au spus că prima dată aud despre această companie.

Nici la numerele de telefon ale firmei din Rusia, administrată de Țițenia, nu a răspuns nimeni.

Contactat de noi, directorul „Exfactor Grup Construct”, Vladimir Tonu, ne-a explicat că au contractat compania „Aviaconsulting”, pentru că aceasta a propus cel mai bun preț pentru bitum.

„Noi am cumpărat bitum din mai multe surse, inclusiv de la „Aviaconsulting”, o companie ruso-moldovenească, din câte am înțeles. Ei au un contract exclusiv de a ne aduce și a ne pune la dispoziție unele materiale de construcție pe care le vor  folosi anul viitor uzina de asfalt și uzina de beton. Conform contractului semnat cu „Strabag”, aceștia nu și-au luat responsabilitatea cu aprovizionarea, dar ne-au dat voie nouă să facem aprovizionarea uzinei de beton, iar ei se ocupă doar de prelucrare și instalare”, ne-a declarat Tonu.

Șeful „Exfactor Grup” ne dă asigurări că nu a știut despre existența unei legături între „Aviaconsulting” și Ilan Șor și că nu a fost influențat pentru a contracta această companie, despre care spune că, deși a luat banii încă la începutul acestui an, urmează să aducă bitum abia anul viitor.

Lucrări fără proiecte și autorizații

Ceilalți bani, primiți de la „Avia Invest”, „Exfactor Grup” i-a împărțit cu subantreprenorii angajați. „Marea majoritate a banilor pe care îi primim de la antreprenor pleacă mai departe. La noi vor rămâne sub 5%. Așa a fost condiția finanțatorilor, profituri puține și calitatea materialelor – cea mai înaltă”, recunoaște Tonu.

Chiar dacă Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (MDRC) afirmă că mai multe dintre lucrările de la Aeroport au fost efectuate în lipsa proiectelor și a autorizațiilor de construcții, iar Inspecția de Stat în Construcții anunță că se află în incapacitate de a verifica lucrările, din motiv că nu îi este oferit accesul la documente, Tonu respinge acuzațiile. Potrivit lui, „Avia Invest” dispune de un document oficial eliberat de MDRC prin care i se oferă dreptul de a efectua proiectarea și executarea lucrărilor în paralel, pentru a nu permite stoparea lucrărilor.

Am solicitat conducerii companiei „Avia Invest”, inclusiv lui Ilan Șor, o opinie vizavi de proprietarii din off-shore ai companiei și modul în care se fac investițiile la AIC. Până acum nu am primit însă un răspuns, de aceea vom reveni cu poziția acestora ulterior.

Condiții contractuale în favoarea investitorului

Contractul de concesiune a AIC conține mai multe „capcane” și prevederi dezavantajoase pentru stat. Astfel, contractul prevede un termen de doi ani pentru realizarea investițiilor din prima etapă. Un alt punct din contract oferă 48 de luni pentru darea în exploatare a lucrărilor de construcție. Peste încă 36 de luni, statul este în drept să ceară rezilierea contractului, dacă „Avia Invest” nu va face investițiile promise în prima etapă. Asta se poate întâmpla abia în 2020. Într-un răspuns oficial, Ministerul Economiei explică de ce a fost oferit concesionarului un termen atât de mare pentru remedierea situației: „Termenul a fost oferit, reieșind din specificul contractului care este de lungă durată”.

Printr-un alt punct din contract, Guvernul s-a angajat să mențină toate taxele aeronautice pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului, inclusiv tariful de 9 euro pentru modernizarea Aeroportului. Această taxă a fost inclusă în 2008, când Aeroportul a contractat credite de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții. Obligațiunile pentru aceste credite au fost stinse în totalitate, respectiv taxa urma a fi anulată. Introducerea ei în contractul de concesionare s-a făcut în mod abuziv, constată Centrul Național Anticorupție.

Contractul îl obligă pe concesionar să facă investiții în Aeroport până în momentul în care va fi atins un flux anual de pasageri de 3,2 milioane. Dacă se vor menține tendințele actuale, acest flux va fi atins până în anul 2026, astfel încât, în următorii 36 de ani, „Avia Invest” nu va fi obligat să facă lucrări de modernizare.

Am încercat să aflăm cine sunt autorii contractului de concesionare. În răspunsul oficial primit de la Ministerul Economiei, suntem informați că din comisia care a elaborat textul au făcut parte reprezentanți ai ministerelor Finanțelor, Economiei, Justiției, Transporturilor, Construcțiilor și ai Agenției Proprietăți Publice și Aeroportului, fără a fi indicate numele acestora. La cererea repetată de a ne fi comunicate numele, nu ni s-a oferit un răspuns. Angela Susanu, vicedirectorul APP, care a semnat contractul de concesionare, a refuzat să discute cu noi.

La concursul pentru concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău au existat șapte concurenți. Pe lângă companiile din Rusia, au râvnit să administreze AIC: Aeroportul din Paris, „Heathrow Airport Holdins” din Marea Britanie, „Flughafen Wien AG” din Austria, „AENA International” din Spania și „Houston System Aeroportuar”, SUA.

(Va urma)

Investigaţia este realizată în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei.