România va trebui să-şi redefinească atitudinea faţă de Republica Moldova. Relaţia României cu Republica Moldova suferă din cauza alianţei euro-comuniste de la Chişinău. Această relaţie implică o alegere de statut care impune o întrebare sinceră: ”Suntem fraţi sau parteneri?”.
Ideea de fraţi implică un parteneriat special, pe când ideea singulară de parteneri se rezumă la anumite condiţii, la o anumită condiţionare a relaţiei din partea României, şi asta în contextul în care Republica Moldova va reprezenta cea mai importantă temă de politică externă pe termen scurt. Dan Dungaciu, preşedintele Institutul de Stiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române (ISPRI) şi preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN), a explicat, în cadrul conferinţei „Contra-Maidan la Chişinău” organizată de FUMN, că actualitatea politică de la Chişinău este o temă fierbinte şi îngrijorătoare pentru Bucureşti, pentru România în general.
Alianţa euro-comunistă, dans cu diavolul
Referindu-se la evoluţia negocierilor partidelor pro-europene, respectiv aducerea comuniştilor în barca puterii, Dungaciu a amintit de o cunoscută regulă universală care exprimă consecinţele jocului cu focul, ”când vrei să dansezi cu diavolul, de fapt diavolul dansează cu tine”. ”Trebuie sa fim atenţi cum începem o relaţie cu Republica Moldova sau cu anumiţi parteneri din Republica Moldova” a precizat Dungaciu. Felul în care s-au desfăsurat negocierile partidelor pro-europene au stârnit melancolie la Bucureşti. Ideea de integrare europeană a rămas suspendată, chiar dacă voinţa populară, voinţa majorităţii, materializată la votul din 30 noiembrie a fost pentru partidele proeuropene care promiteau ”O Republică Moldova în UE”. ”Partidul democrat, partidul liberal democrat, au spus clar, nu se mai depune cererea de aderare. Sigur, cineva va putea spune că nu era realist să se depună cererea. Toată lumea spunea în campanie că cererea va fi depusă în 2015. După alegeri a devenit nerealistă chestiunea” a subliniat expertul.
Cuvintele încep să se schimbe la Chişinău
Dungaciu a evocat declaraţia recentă a purtătorul de cuvânt al Presedinţiei Republicii Moldova, care prezent la Bucureşti a vorbit despre ancorarea Republicii Moldova în UE. ”Între ancorare şi integrare e diferenţa între Alianţa pentru o Moldovă Europeană şi Alianţa pentru Integrare Europeană. Există în spaţiul estic o anumită geopolitică a stilisticii politice, modul în care se folosesc termenii este fundamental”. În opinia sa, întrebarea cheie, ”Ce înseamnă ”O Moldovă europeană?”, este esenţială în contextul în care o ”Moldovă europeană” încetează să mai vorbească despre integrare, deoarece îşi concentrează energiile spre un scop bine definit, de la care nu mai poate da înapoi să se regândească sau să se repoziţioneze într-un mod spontan şi abrupt. Vorbitorii de limbă română, o creştere spectaculoasă Preşedintele FUMN a apreciat că recensământul din Republica Moldova s-a soldat cu rezultate surprinzătoare. Potrivit recensământului, s-a depăşit procentul de 16,4% vorbitori de limba română în 2004, ajungându-se la 43% vorbitori de limba română. Dungaciu a afirmat că în prezent, în 2014, sunt 23% cei care s-au declarat români, adăugând că acest lucru reprezintă o creştere spectaculoasă. ”Este un semnal foarte interesant cum aceste cifre au fost ţinute departe de ochii analiştilor politici. Nu se poate să se ignore faptul că a te declara român este cea mai puternică opţiune proeuropeană posibilă” a explicat Preşedintele FUMN. Cei care se declară români nu pot trăi într-un spaţiu gri, nici în Vest nici în Est. Expertul a precizat că un segment consistent al cetăţenilor de peste Prut cred în continuare că există limba moldovenească şi că ei sunt moldoveni trăind în acest spaţiu incert. Toate aceste lucruri reprezintă un motiv întemeiat pentru Republica Moldova să se gândească foarte bine în chestiuni de politică internă şi externă pe care intenţionează să le decidă.
PL, singura opţiune pro-europeană viabilă
Expertul a criticat evoluţia negocierilor partidelor pro-europene de la Chişinău, care s-au dovedit mai mult netransparente, subliniind şi faptul că PL a adoptat un mod nedemn prin care a ales să negocieze pe final, când era deja evident că PLDM şi PDM se înţeleseseră cu comuniştii. ”S-a creat impresia în presa locală subordonată că PL are pretenţii. Aflat în afara guvernării, PL ar putea să-şi consolideze poziţia şi să fie într-adevăr singura opţiune pro-europeană viabilă. Care vor fi consecinţele?” a afirmat Dungaciu. Limbajul politicienilor s-a modificat, discursul politic s-a schimbat la rândul său, drept urmare aceste noi realităţi vor aduce cu sine consecinţe politice şi economice pentru Republica Moldova. Perspectiva situaţiei economice din Republica Moldova nu este deloc fericită.
Vechea Mioriţă trece Prutul
Valentin Naumescu, conferenţiar universitar la Universitatea Babeş-Bolyai, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la politica actuală din Republica Moldova, respectiv la atitudinea României faţă de puterea care se prefigurează la Chişinău, care reprezintă la rândul ei o provocare. ”Două dintre cele trei partide pro-europene de la Chişinău au decis să negocieze cu comuniştii o nouă putere politică, care să susţină o guvernare minoritară” a menţionat Naumescu. Acesta consideră că vechea Mioriţă îşi trăieşte realitatea peste Prut. În opinia sa, alianţa actuală de la Chişinău,cu o dublă natură, europeană şi comunistă, va induce la nivel internaţional o schimbare automată din partea României şi a partenerilor săi europeni şi euroatlantici. ”Această majoritate hibridă neocomunistă impune o serie de reconsiderări politice din partea României, UE şi SUA” a explicat Naumescu.
sursa: adevarul.ro