Societatea nu le cere organelor statului în măsura în care ar trebui să o facă responsabilizarea tuturor factorilor implicați în furtul miliardului. Din cauza acestui lucru, instituțiile statului s-au simțit relaxate și au întreprins prea puține pentru investigarea fraudei și întoarcerea banilor în țară. Aceste opinii au fost exprimate în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la postul de televiziune TV8, transmite IPN.
Ex-ministrul finanțelor, Veaceslav Negruța, expert Transparency International Moldova, spune că atât timp cât societatea a tolerat aceste lipsuri de miliarde din sistemul bancar, convertirea datoriilor în garanții de stat și, astfel, punerea poverii financiare pe umerii cetățenilor, instituțiile statului s-au simțit relaxate întrucât gaura care s-a format la Banca Națională a fost acoperită cu acele titluri emise de către Ministerul Finanțelor.
Expertul spune că, de doi ani și jumătate, instituțiile statului păstrează tăcerea în ceea ce privește investigații care se cer pornite în baza informațiilor puse pe masă de compania Kroll. BNM a anunțat că raportul integral Kroll II nu a fost prezentat altor instituții de stat din Moldova ceea ce poate explica, într-un fel, tăcerea acestora. Potrivit lui Veaceslav Negruța, declarația premierului Pavel Filip despre faptul că 90% din persoanele vizate de raportul Kroll sunt oameni onești confirmă de ce în toată această perioadă nu s-a întâmplat nimic pe domeniul furtului miliardului. „Pentru că s-a purtat grija celor 90% care, din punctul de vedere al celor de la guvernare, ar fi onești”, a remarcat expertul Transparency International.
„Al doilea mesaj care vine din această declarație vizează viitorul și, de fapt, prim-ministrul dă asigurări că aceste 90% de persoane vizate în raportul Kroll trebuie să stea liniștiți că autoritățile și organele de urmărire în niciun fel nu-i va deranja”, menționează Veaceslav Negruța.
Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice, se întreabă de ce s-a publicat sumarul, nu și raportul integral Kroll. Vladislav Gribincea consideră că decizia de a nu publica raportul integral a fost luată în Republica Moldova. „Este logic să primești un sumar – înseamnă că l-au solicitat autoritățile moldovenești”, afirmă președintele CRJ. Potrivit lui, banii furați pot fi aduși în Republica Moldova doar de ofițerii de urmărire penală și de procurori, compania Kroll poate spune doar unde sunt mijloacele financiare.
„De la fiecare familie din Republica Moldova s-a furat câte 20 de mii de lei. Cu așa miză, procurorii trebuiau să se ocupe numai de acest dosar ca să întoarcă banii înapoi. Eu cred că asta ar trebui să fie o prioritate pentru procuratură”, spune Vladislav Gribincea.
Pe 21 decembrie, Banca Națională a Moldovei a publicat o sinteză a investigației fraudei bancare, pe care a primit-o împreună cu cel de-al doilea raport de la companiile Kroll și Steptoe & Johnson, care, potrivit BNM, dezvăluie cum au fost furați banii din sistemul bancar moldovenesc, precum și țările prin care aceștia au circulat sau în care au ajuns.