Cazul Andrei Braguţa, tânărul decedat în penitenciar în condiții neclare, ar descrie cel mai bine starea drepturilor omului în Republica Moldova în 2017. De această părere este coordonatorul național al Oficiului ONU pentru Drepturile Omului, Veaceslav Balan, transmite IPN.
Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, Veaceaslav Balan a spus că acest caz a scos în evidență foarte multe probleme în domeniul drepturilor omului, care se referă la persoane cu dizabilități din domeniul sănătății mintale. Coordonatorul național al Oficiului ONU pentru Drepturile Omului s-a referit și la acele prejudecăți, stereotipuri care au determinat pe mulți cei care au interacționat cu Andrei Braguța să nu ia măsuri sau să nu acționeze pentru prevenirea acelui deces care a survenit.
Întrebat dacă felul în care s-a gestionat acest caz al tânărului decedat în custodia statului e de natură să prevină situații similare pe viitor, Veaceslav Balan a spus că se speră la acest lucru. „Aceste cazuri, pe lângă faptul că sunt despre oameni care și-au pierdut viața, mai ridică şi multe întrebări de ordin sistemic, structural. Aceste decese, aceste probleme nu au fost o întâmplare, un singur episod, dar se pare că este un rezultat al disfuncționalității elementelor importante din mașinăria statului. Noi privim aceste cazuri anume ca probleme de ordin sistemic şi noi ne așteptăm de la autoritățile publice că aceste probleme vor fi abordate ca probleme sistemice”, a spus Veaceslav Balan.
În opinia sa, e nevoie să fie schimbate politici, legi, instrucțiuni departamentale, să fie instruiți mai mulți colaboratori și stabilite sancțiuni și sisteme de pedepsire a celor care nu se conformează acelor instrucțiuni. „Republica Moldova este cunoscută prin așa un fenomen – că are legi și instrucțiuni bune, dar ele nu se respectă și nu se implementează. Asta și duce, la urma urmei, la asemenea cazuri dramatice”, a mai spus coordonatorul național al Oficiului ONU pentru Drepturile Omului.
Referindu-se, în altă ordine de idei, la domeniile în care recomandările internaționale nu au găsit în 2017 o reacție activă din partea autorităților publice din țară, Veaceslav Balan a menționat dreptul minorităților etno-lingvistice şi religioase. „Republica Moldova a primit recomandări din partea raportorului special al ONU pe minorități, din partea Comitetului privind eliminarea discriminării rasiale în anul 2017. La acest capitol, în afară de adoptarea celor două documente de politici – strategia privind consolidarea relațiilor interetnice şi planul de acțiuni pentru susținerea etniei rome – alte acțiuni nu se văd, nici nu se văd finanțări pentru aceste două politici. În aceste condiții, există mari șanse că aceste recomandări ar putea să rămână doar pe hârtie”, crede Veaceslav Balan.
Întrebat care ar fi măsurile prioritare în domeniul drepturile omului pentru anul 2018, Veaceslav Balan a spus că Republica Moldova trebuie să îndeplinească tot șirul de măsuri care se impun în domeniul combaterii torturii și relelor tratamente. Este vorba despre punerea în aplicare a Ordinului comun privind identificarea şi raportarea cazurilor de tortură. La fel, se cere consolidarea Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii. Urmează alegerea unei componențe noi a acestui Consiliu. Mandatul membrilor actuali expiră în 2018. „Foarte mult ne așteptăm la o nouă componență care nu va fi mai puțin bună decât cea existentă, să nu fie politizată şi să fie într-adevăr compusă din experți cunoscuți în domeniul prevenirii și combaterii discriminării”, a declarat Veaceslav Balan.
Coordonatorul național al Oficiului ONU pentru Drepturile Omului a mai spus că Republica Moldova trebuie să ducă până la capăt reformele inițiate în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități, dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități, modificarea până la capăt a sistemului de determinare a dizabilității, asigurarea accesibilității în spaţiul public, asigurarea angajării în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități.