Iniţiativa legislativă privind amnistia fiscală şi de capital, votată în prima lectură, comportă mari riscuri de creştere a corupţiei, spălării banilor şi evaziunii fiscale. De această părere sunt mai multe organizaţii non-guvernamentale, care au prezentat luni, 19 decembrie, o notă de poziţie pe marginea acestei iniţiative legislative. În acest context, societatea civilă solicită retragerea proiectului de lege în cauză, dar şi a proiectului aferent, ambele aprobate cu o grabă fără precedent.
Directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupuşor, a declarat la o conferinţă de presă la IPN că această iniţiativă presupune mai multe costuri decât beneficii, mai ales că se propune o „aministie cu imunizare”, pentru că nu se va putea verifica provenienţa activelor nedeclarate – case, maşini, depozite bancare. Expertul consideră că amnistia de capital propusă ar putea duce a legalizarea actelor precedente de corupţie şi perpetuarea în funcţie a funcţionarilor corupţi, fapt ce vine în contradicţie cu obiectivele luptei împotriva corupţiei, prin faptul că instituţiile de resort nu vor putea verifica provenienţa activelor declarate.
Adrian Lupuşor a menţionat că printre principalele riscuri pe care le comportă aprobarea se numără riscul de creştere şi mai puternică a evaziunii fiscale, prin creşterea beneficiilor evaziunii, deoarece beneficiarii amnistiei de capital nu vor putea fi investigaţi. La fel este vorba despre riscul de creştere a corupţiei şi spălării de bani, riscul de imagine pentru sectorul bancar, dar şi riscul înrăutăţirii relaţiilor cu partenerii de dezvoltare.
Nadejda Hriptievschi, directoare de programe în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, a menţionat că adoptarea acestor două proiecte în decurs de două săptămâni este pur şi simplu fără precedent. Potrivit ei, a fost ignorată nu doar societatea civilă, dar şi Guvernul, pentru că la data adoptării nu exista avizul executivului. Totodată, proiectele au fost aprobate în lipsa expertizei anticorupţie, care este obligatorie. Astfel, a fost votat un act care afectează extrem de mult sistemul de integritate. În opinia sa, scopul acestor două acte e diferit decât cel declarat şi acestea vin să legifereze actele de corupţie admise anterior, inclusiv în sectorul public.
În opinia directorului executiv al Institutului pentru Politici şi Reforme Europene, Iulian Groza, aceste iniţiative încalcă o serie de angajamente pe care şi le-a asumat Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere cu UE. Potrivit lui, conţinutul acestor proiecte reduc la zero eforturile de până acum, inclusiv pentru că acestea stabilesc excepţii nefondate. La fel, nu sunt stabilite mecanisme eficiente de verificare a activelor, rezumându-se doar la declararea pe proprie răspundere. În opinia sa, în privinţa acestor proiecte trebuie să se expună şi partenerii de dezvoltare, care trebuie să îndemne legislativul să suspende aceste proiecte.
Proiectul legii privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, dar şi proiectul aferent acestuia, cu privire la modificarea actelor legislative, au fost votate săptămâna trecută în prima lectură în Parlament.