Premierul moldovean, Pavel Filip, a încercat marți, la Bruxelles, să convingă deputații europeni că guvernarea de la Chișinău merită un nou credit de încredere din partea UE.
După discursul ținut în fața Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, despre determinarea autorităților de la Chișinău de a implementa reformele asumate prin Acordul de Asociere semnat cu UE, premierul Filip a trebuit să răspundă la mai multe întrebări incomode, care l-au debusolat. Întrebat la ce etapă se află ancheta în dosarul „jaful secolului”, Pavel Filip a răspuns: „Frauda bancară care a destabilizat situația politică, până la urmă, la Chișinău, trebuie să continue…” și nu a revenit cu rectificări.
Soluția anti-oligarhizare a lui Pavel Filip
Deputatul european Cristian Preda l-a întrebat pe Pavel Filip ce face el, în calitate de prim-ministru, „pentru a scăpa Partidul Democrat (care controlează puterea – n.n.) și politica moldovenească de influența oligarhului Vlad Plahotniuc, pentru că dacă există astăzi o povară în calea integrării europene a Moldovei, este acest oligarh?”. Pavel Filip a menționat că se va feri de „utilizarea termenilor speculativi” și a spus că problema oligarhizării politicii moldovenești nu poate fi soluționată doar prin schimbarea politicienilor sau a partidelor de la guvernare, ci „prin schimbări sistemice”: „În proiectul legii bugetului de stat pentru 2016 sunt prevăzute fondurile necesare pentru finanțarea partidelor. Din punctul meu de vedere, aceasta ar fi soluția pentru scoaterea partidelor politice de sub influența unei persoane sau a grupurilor de interese”, a spus premierul Filip.
Andi Cristea: „Păstrarea status quo-ului actual aduce mai multe „beneficii” „guvernării informale”
La rândul său, europarlamentarul român Andi Cristea a încurajat autoritățile de la Chișinău ca, în acțiunile pe care le întreprind, să pună în prim-plan interesele cetățenilor și să implementeze rapid Acordul de Asociere cu UE: „Moldova este o țară importantă pentru UE. Este cel mai mare beneficiar de fonduri europene per-capita. Parlamentul European a făcut tot ce se putea face pentru Moldova. Stabilitatea politică (argumentul principal invocat de autoritățile moldovene – n.n.) este necesară, dar pentru a construi”, a menționat Andi Cristea. La Bruxelles, europarlamentarul român a avut o întâlnire cu un grup de jurnaliști din Republica Moldova. În cadrul acesteia, el a asigurat că la ora actuală, la Bruxelles, există o cunoaștere aprofundată a realităților din Republica Moldova, dar a precizat că UE are pârghii limitate în a influența semnificativ situația din Moldova. Potrivit lui, UE și-ar putea crește influența doar oferind acestei țări o perspectivă europeană clară. Întrebat de corespondentul DW dacă crede că autoritățile din Republica Moldova își doresc sincer această perspectivă europeană clară, care ar genera reforme palpabile, Andi Cristea a răspuns: „Cred că o parte a elitei politice conștientizează că o eventuală perspectivă europeană ar veni cu o serie de condiționalități puternice, mai ales în ceea ce privește reforma justiției și combaterea corupției. Or, păstrarea status quo-ului actual aduce mai multe „beneficii” „guvernării informale”.
„Iată dovada că puterea jonglează în continuare cu instituțiile statului”
La Bruxelles, premierul moldovean a fost întrebat și despre recenta hotărâre a Curții Constituționale prin care nu doar s-a revenit la alegerea șefului statului prin vot direct, dar Curtea a schimbat, fără votul Parlamentului, limita de vârstă a potențialilor candidați la Președinție. Astfel, în cursa prezidențială vor fi admiși doar candidații care au cel puțin 40 de ani – nu 35 de ani cum prevedea legea din anul 2000, reanimată și modificată de Curte. Faptul că magistrații Curții au ocolit Parlamentul, i-a determinat pe unii parlamentari europeni să critice guvernarea de la Chișinău, spunând că „aceasta este o dovadă că puterea politică jonglează în continuare cu instituțiile statului”. În replică, premierul Pavel Filip a menționat că pentru el hotărârea Curții Constituționale „a fost o mare surpriză” și că „pentru un premier, o nouă campanie electorală, care necesită bani, nu este un moment de bucurie”, dar „Curtea a avut argumentele ei”. Premierul a precizat că alegerile prezidențiale vor avea loc, „cel mai probabil, la toamnă”.
Europarlamentarii despre Moldova: „Am rămas înfiorați!”; „Fraude gigantice”; „Scandaluri uriașe”!
Unii deputați europeni au spus că au vizitat recent Republica Moldova și au rămas „înfiorați când au aflat cum a fost învestit” Guvernul condus de Pavel Filip. Din cauza protestelor zgomotoase din ziua învestirii, practic, s-a sărit peste procedura parlamentară. În legătură cu aceasta, premierul moldovean i-a asigurat pe eurodeputați că Guvernul a fost învestit „în strictă conformitate cu legislația”.
Parlamentarii europeni au menționat că din cauza „fraudelor gigantice și scandalurilor uriașe de corupție, încrederea cetățenilor în partidele politice care se pretind pro-europene a fost pusă pe butuci”, ceea ce a fortificat pozițiile partidelor pro-ruse. Ei au spus că este extrem de important ca guvernarea să profite de „stabilitatea politică atât de intens trâmbițată” pentru a redobândi încrederea cetățenilor în valorile europene. Premierul Pavel Filip a spus că el și echipa sa „nu vor merge doar pe declarații”, a dat asigurări că este conștient de situația din Republica Moldova și că este determinat să „recredibilizeze instituțiile statului, inclusiv în fața partenerilor externi”.
Întrebările la care Pavel Filip nu a răspuns
Premierul moldovean a intuit mai multe întrebări ale eurodeputaților și a venit cu răspunsurile scrise din vreme, iar în timp ce răspundea la întrebări, Pavel Filip primea, din partea asistenților, alte răspunsuri în scris. Totuși, Pavel Filip a ignorat mai multe întrebări venite din partea deputaților europeni, fapt remarcat de aceștia la ulterioarele discuții cu jurnaliștii. Bunăoară, Pavel Filip nu a oferit un răspuns la întrebarea: „Cui aparțin băncile din Moldova?”; „Care este identitatea cetățenilor Republicii Moldova?”; „Prin ce a fost el mai credibil, pentru coaliția de guvernare, decât Maia Sandu (propusă inițial de PLDM pentru funcția de prim-ministru) în lupta anti-corupție?”. De asemenea, premierul moldovean a evitat să răspundă dacă guvernarea actuală are vreun plan de soluționare a conflictului transnistrean și de reintegrare a țării; s-a eschivat să evalueze acțiunile propagandistice ale Federației Ruse în Republica Moldova; nu a răspuns la întrebarea: „De ce nu aveți în vedere o colaborare cu UE în dosarul „jaful secolului”, UE având o experiență bogată în vederea combaterii fenomenului spălării banilor și evaziunii fiscale?”.
Parcursul european al Moldovei – un drum cu sens unic
Premierul Pavel Filip a menționat că în curând raportul companiei „Kroll” care investighează „jaful secolului” va fi gata și speră că recuperarea banilor încă este posibilă. „Dar și mai importante sunt acțiunile întreprinse de autoritățile Republicii Moldova pentru ca asemenea fraude să nu se mai repete. A fost elaborat deja un set de legi care vin să fortifice Banca Națională și Comisia Națională a Pieței Financiare, acest set fiind aprobat deja în prima lectură de Parlament. În plus, a fost învestit un nou guvernator al Băncii Naționale, prin concurs transparent… La acest proces a participat și un consilier de nivel înalt din UE”, a menționat Pavel Filip.
El a spus că susţinerea UE este determinantă pentru succesul „eforturilor de reformare” ale autorităților moldovene. „Asocierea politică şi integrarea economică efectivă cu UE este obiectivul fundamental al relaţiilor noastre, obiectiv în care îndrăznesc să cred și sper că într-o zi vom clădi aspiraţii şi mai măreţe. Nu sunt aici să cer un cec în alb. Este crezul meu personal că încrederea nu se oferă, ci se câştigă”, a conchis premierul Pavel Filip.
sursa: dw.com