Select your Top Menu from wp menus

Petru Macovei: „Anul 2015 pentru mass-media din Republica Moldova a fost un an dezastru”

Interviu cu directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente.

Petru Macovei: „În opinia mea, anul 2015 pentru mass-media din Republica Moldova a fost un an dezastru. Să ne amintim că anul 2015 a debutat prin două iniţiative legislative care au fost criticate foarte mult de breasla jurnalistică, de comunitatea internaţională, de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Este vorba de acele proiecte de lege care au fost frumos ambalate în lupta cu propaganda rusească, dar în realitate au inclus multe prevederi de natură să limiteze libertatea de exprimare şi libertatea presei în ţara noastră. Autorii acestui proiect de lege, să ne amintim cine sunt ei, este vorba de deputaţii Partidului Democrat, care este principalul autor al acestui proiect de lege, proiect care a fost subsemnat şi de către deputaţii Partidului Liberal Democrat. În paralel, a fost şi iniţiativa legislativă a Partidului Liberal, o iniţiativă care în cele din urmă, după dezbateri şi discuţii, s-a considerat că tocmai proiectul liberalilor este cel care ar putea într-un fel sau altul să limiteze propaganda străină şi în special propaganda rusească în Republica Moldova. Una peste alta, niciunul din aceste proiecte de lege nu a ajuns să fie examinat. Anul 2015 a fost un an cu masive turbulenţe politice şi această situaţie a impus inclusiv comportamentul acelor instituţii mass-media care sunt controlate de către politicieni. Din păcate, avem foarte multe asemenea instituţii mass-media şi numărul lor creşte an cu an. Spuneam că, în plină criză politică şi în discuţii, şi încercările politicienilor, care au favorizat, într-un fel sau altul, furturile masive din sistemul bancar, de a-şi transmite răspunderea pentru aceste fapte de pe spatele unuia pe spatele altuia, au utilizat masiv instituţiile media pe care le-au controlat, ceea ce a dus la o degradare destul de mare a deontologiei profesionale jurnalistice. Deoarece cele mai importante ca acoperire geografică instituţii mass-media au fost partizane politic sută la sută în reflectarea acestui scandal şi în reflectarea ulterioară a crizei guvernamentale şi a demisiei guvernului Streleţ şi pe ultima sută de metri a formării unei noi alianţe declarate pro-europene. Per ansamblu, anul 2015, aşa cum spuneam la început, a fost marcat printr-o descreştere foarte mare a nivelului de libertate şi de pluralism mediatic din ţara noastră.”

Europa Liberă: Dar sau întâmplat totuşi şi lucruri bune?

Petru Macovei: „Au fost câteva care, din păcate, iarăşi pentru că nu există voinţă politică şi suficientă presiune, chiar şi din partea breslei, nu au fost în măsură să schimbe cardinal starea de lucruri. Vă amintesc că în octombrie a avut loc primul forum mass-media din Republica Moldova, conceput şi convocat de către asociaţiile neguvernamentale de profil cu scopul de a elabora o foaie de parcurs pe care ar trebui să o urmeze guvernele din Republica Moldova şi Parlamentul ţării noastre, pentru a mişca din loc totuşi reformele în domeniul mass-media, pentru că ele trenează în acest moment. Foaia de parcurs a fost elaborată în ultimele săptămâni, înaintea anului nou a fost transmisă către autorităţi, urmează să fie transmisă şi dezbătută inclusiv cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Totul depinde de voinţa politică şi de dorinţa autorităţilor noi ale Republicii Moldova de a mişca carul din loc, aşa cum spuneam. Reformele în Republica Moldova pe segmentul mass-media, practic,  s-au blocat, în ultimii trei ani nu s-a întâmplat nimic relevant în acest domeniu, cu excepţia unei modificări la Codul Audiovizualului, prin care s-a impus obligativitatea radiodifuzorilor de a prezenta aşa-numitele declaraţii de transparenţă a proprietăţii. Au fost depuse primele declaraţii de proprietate care nu ne-au adus foarte mari surprize, doar să ştim, cu acte în regulă, că avem moguli de presă care controlează instituţii mass-media şi manipulează opinia publică prin intermediul acestora. Iar când spun „manipulează”, mă bazez pe rapoartele de monitorizare în campania electorală pentru alegerile locale din 2015 şi rapoartele Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Deci, această modificare este sigur benefică, dar este doar un prim-pas, chiar jumătate de pas. Pentru că trebuie să se ia măsuri care ar limita concentrarea mass-media, or nivelul de concentrare a mass-mediei a atins cote extrem de alarmante şi pluralismul mesajelor transmise de către jurnalişti s-a diminuat foarte mult.”

Europa Liberă: Dar aceste măsuri care ar limita inclusiv concentrarea mass-media sunt prevăzute în noul Cod al Audiovizualului? Vor veni soluţii, odată cu adoptarea acestui Cod? Ştim că acum e în proces de dezbatere, de consultări publice, e un proiect al codului elaborat de societatea civilă, dar modificat între timp şi pus pe rolul Parlamentului de către Partidul Liberal. Deci, va soluţiona aceste probleme noul Cod? 

Petru Macovei: „Acest proiect prevede anumite măsuri legislative care ar putea limita concentrarea. În acelaşi timp, sunt foarte sceptic că acest document, acest proiect de lege va fi votat de către deputaţi în Parlament. Şi acest scepticism al meu se bazează inclusiv pe faptul că la audierile parlamentare despre care vorbim, şi au avut loc până în acest moment trei runde de audieri, nu au fost reprezentanţii fracţiunilor parlamentare, decât câţiva deputaţi din Comisia parlamentară pentru media. La două dezbateri a fost doar preşedintele comisiei parlamentare. Să luăm în calcul şi contextul în care au avut loc aceste dezbateri. Partidul Liberal Democrat, care deţine în acest moment preşedinţia comisiei parlamentare de profil, nu a catadicsit să propună acest proiect de lege până acum, când era la guvernare, şi acum, când au loc meciurile dintre PLDM şi PD pentru supremaţia, ca să zic aşa, într-o potenţială alianţă de guvernare iată că ni s-a propus să discutăm acest proiect. Eu mă îndoiesc că există voinţa politică pentru adoptarea acestui document, chiar dacă în propunerile societăţii civile pentru programul de guvernare, dar şi în precedentele propuneri pentru programele de guvernare ale tuturor guvernelor care au fost până acum, constant am insistat ca acest proiect de lege să fie examinat şi adoptat. Sper să se ajungă totuşi, însă, aşa cum vă spuneam, eu sunt foarte sceptic că actuala legislatură parlamentară este capabilă să acumuleze suficiente voturi pentru a vota un nou Cod al Audiovizualului. Aceasta înseamnă că ar trebui să fie făcute presiuni pentru ca să fie modificată actuala lege. Dacă nu adoptăm o lege nouă, cel puţin să o modificăm pe actuala, actualul Cod al Audiovizualului. Şi, în această ordine de idei, este foarte importantă susţinerea partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova. Şi demersurile organizaţiilor neguvernamentale în a doua jumătate a anului 2015 tocmai pe aceasta s-au orientat. Am solicitat şi vom solicita în continuare ca susţinerea bugetară pentru Republica Moldova să fie condiţionată inclusiv de realizarea unor reforme reale şi nu declarative pe segmentul mass-media, inclusiv adoptarea unor măsuri de limitare a concentrării mass-media, fie prin adoptarea unui nou cod, fie prin amendarea codului existent.”

Europa Liberă: În 2015 s-a vorbit foarte mult despre manipulare, despre propaganda atât externă, cât şi internă. Aţi menţionat că au fost şi câteva iniţiative nu tocmai onest formulate. Dar cum îşi poate proteja Republica Moldova cetăţenii de această propagandă, în special externă?

Petru Macovei: „Eu mă bucur foarte mult că în cursul anului 2015 au existat iniţiative şi din partea societăţii civile, dar şi din partea politicienilor şi a unor lideri de opinie pe acest segment. Au fost cam tardive. Protecţia spaţiului informaţional este un domeniu strategic de care trebuie să se ocupe consiliul de securitate pe lângă preşedintele Republicii Moldova. Din păcate, nu am auzit să se fi ocupat la modul serios de acest lucru. În contextul conflictului ruso-ucrainean şi al ameninţărilor geostrategice existente în acest moment, sigur că protecţia populaţiei Republicii Moldova de propagandă, care este o parte importantă a unui război hibrid modern, se impune. Sigur că am putea adopta nişte măsuri legislative, pe de o parte. Pe de altă parte, trebuie să ne ocupăm foarte mult de educaţia publicului şi de oferire publicului din Republica Moldova a unei alternative sănătoase deontologice, echilibrate şi oneste din punct de vedere jurnalistic. Pe segmentul legislativ sunt absolut convins că trebuie să se ia măsuri pentru ca CCA să aibă competenţe mai mari şi să fie obligat prin lege să monitorizeze cu statut permanent instituţiile media, televiziunile în principal, care sunt retransmise în Republica Moldova. Monitorizările efectuate în 2015 şi în anul 2014 de către societatea civilă, dar şi de către CCA au arătat foarte clar că televiziunile ruseşti, marea majoritate a acestora, sunt utilizate în calitate de instrument de propagandă. Asemenea derapaje trebuie să fie taxate foarte dur de către CCA. Societatea civilă din Republica Moldova, în special organizaţiile neguvernamentale de media, s-au pronunţat în repetate rânduri împotriva interzicerii unor posturi. În acelaşi timp, suntem pentru ca acele emisiuni informative şi analitice care, în rezultatul monitorizărilor, se constată existenţa unor tendinţe clare de manipulare şi dezinformare, să fie interzise în Republica Moldova. Iar radiodifuzorii, care retransmit aceste canale, să fie obligaţi să le acopere cu produse naţionale sau europene. Din păcate, aşa cum se întâmplă la noi, mai în toate domeniile lucrurile trenează, nu există aceeaşi celebră voinţă politică pentru a modifica legislaţia în aşa fel, încât, unu la mână, în CCA să fie persoane competente, care ar putea să facă anumite constatări pe acest segment. Şi doi, să aibă capacitatea şi permisiunea legală de a aplica asemenea măsuri drastice. Iar acest lucru se întâmplă, din nou, din cauza că există interese personale private la mijloc. Or, acelaşi Plahotniuc retransmite postul Pervîi Kanal din Federaţia Rusă, care este unul din cele mai înveterate, propagandişti, purtători ai mesajelor propagandistice de la Kremlin. Deputatul Partidului Liberal Democrat, Chiril Lucinschi, a retransmis postul NTV-Moldova, dar aici trebuie să facem o paranteză, că am asistat şi la o încercare totuşi din partea acestui proprietar de a acoperi emisiunile de ştiri şi emisiunile informativ-analitice, după data de 1 mai 2015 acest lucru s-a întâmplat. Cu toate acestea, prestaţia CCA este jalnică în acest moment, această instituţie s-a manifestat în special în a doua jumătate a anului 2015 că este una controlată politic şi la cheremul politicienilor. Iar ultima decizie prin care unei Societăţi cu Răspundere Limitată, care este proprietatea unui deputat socialist, i s-a eliberat licenţa pentru retransmisia în Republica Moldova a aceluiaşi post NTV din Federaţia Rusă, chiar dacă cu unele modificări, indică foarte clar, din punctul meu de vedere, asupra faptului că oamenii, politicienii care controlează unii membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, şi-au schimbat cumva tactica referitoare la pretinsa luptă cu propaganda rusească, pentru că au găsit alte modalităţi care să servească intereselor private. Pentru că sunt absolut convins că nu se gândesc la interesul public în momentul în care adoptă anumite decizii de această manieră.”

Europa Liberă: Care ar fi provocările pentru anul 2016?

Petru Macovei: „S-ar putea ca în anul 2016 să avem alegeri parlamentare anticipate. Şi atunci pentru mass-media din Republica Moldova ele vor fi la fel ca şi precedentele, dar într-o mai mare măsură un examen al integrităţii jurnalistice şi al ataşamentului deontologiei profesionale. Şi aici nu sunt foarte optimist, pentru că în condiţiile în care majoritatea instituţiilor mass-media este controlată politic, iar situaţia economică a mass-mediei independente este destul de proastă din cvasi motive, principalul fiind piaţa publicitară foarte mică, minusculă chiar, aş spune, pentru o ţară cu atât de multe instituţii de presă, pe de o parte. Pe de altă parte, controlul politic care este exercitat şi asupra pieţei publicităţii, cum vă spuneam, în condiţiile în care avem multă presă controlată politic şi puţină presă independentă, care o duce foarte prost, s-ar putea să asistăm din nou la o eşuare a jurnaliştilor în reflectarea onestă şi echilibrată a unei potenţiale campanii electorale. Dacă nu vom avea alegeri în 2016, oricum vom asista la meciuri continuu între fracţiunile parlamentare dirijate masiv de către Partidul Democrat. Pe de altă parte, pe segmentul de dreapta politică se întâmplă  nişte mişcări iarăşi destul de interesante, din punct de vedere al comentatorilor şi analiştilor politici. Dar din punct de vedere mediatic, aceasta ridică anumite provocări, pentru că jurnaliştii vor trebui să facă faţă unei reflectări pluraliste. Din păcate, anul 2016 nu cred că va oferi suficiente motive pentru consolidarea deontologiei profesionale. În acelaşi timp, sunt absolut convins că instituţiile mass-media, puţinele instituţii mass-media independente, care au rămas, ele totuşi s-au consolidat în timp şi nu cred că există pentru ele pericolul de a fi acaparate de către politicieni, doar dacă nu vor exista politici guvernamentale în măsură să înăbuşe activitatea economică a acestora. Noi suntem foarte activi pe segmentul propunerilor pentru programul de activitate al guvernului în ceea ce priveşte instituţiile mass-media, vom face advocacy pentru ca lucrurile să fie îmbunătăţite. Sunt propuneri elaborate, aşa cum am spus, şi în cadrul primului forum mass-media, dar vom insista în continuare şi pe condiţionarea de către partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova pe segmentul mass-media, în aşa fel încât să le putem oferi cetăţenilor Republicii Moldova câmp mediatic cât mai pluralist. Din păcate, foarte mulţi cetăţeni din Republica Moldova, iarăşi, din cvasi motive, pentru că o duc destul de prost şi nu au timp să se ocupe de selectarea şi de analiza informaţiei care le este servită în fiecare seară de la un televizor controlat de un mogul sau altul, sau din alte motive, nu au discernământul în acest moment să selecteze informaţia, să se documenteze din mai multe surse. Iată de ce programele de educaţie mediatică vor fi la tema zilei pe tot parcursul anului 2016. În 2016 şi 2017 vom continua campania împotriva informaţiilor tendenţioase şi a falsurilor mediatice, vom deconspira fiecare fals care se va produce în mass-media străină raportată la Republica Moldova, dar şi în mass-media naţională. În această ordine de idei, şi Consiliul de Presă din Republica Moldova, care este structura naţională de autoreglementare jurnalistică, îşi va intensifica eforturile în aşa fel încât fiecare practică de acest fel să fie etichetată sau să fie penalizată cu oprobriul public, pentru că nu există alte modalităţi de penalizare. Şi toate acestea în speranţa că publicul din Republica Moldova va deveni unul mai educat în consumul critic al presei.”