De câteva decenii, cercetătorii studiază intens posibilitatea implantării creierului uman în structurile de funcţionare ale roboţilor.
Chiar dacă pare greu de crezut, în viitor amintirile noastre vor fi salvate într-o bază de date şi, astfel, putem considera că inteligenţa umană nu va avea sfârşit. Cel puţin aşa ne asigură specialiştii companiei Humai, al cărei lider, Josh Bocanegra, susţine că echipa lui va fi capabilă să transpună în practică acest proiect în următorii 30 de ani.
„Vom folosi inteligenţa artificială şi mecanismele nanotehnologiei pentru a stoca informaţii privind limbajul uman, tipurile de comportament, dar şi modul în care organismul nostru funcţionează ca un sistem unitar. Toate aceste informaţii vor fi codate în structurile unor senzori, cu ajutorul cărora vom construi roboţi. În componenţa acestora vor fi integrate creiere umane, readuse la viaţă prin intermediul tehnologiilor de clonare”, au declarat reprezentanţii companiei.
Ceea ce se poate realiza în momentul de faţă este doar criogenizarea creierului. Acest proces reprezintă, de fapt, prima etapă în demersul pe care cei de la Humai urmează să îl iniţieze. Faza următoare constă în implantarea creierului în structura organismului artificial şi punerea acestuia în funcţiune.
Acest lucru nu este deocamdată posibil, dar specialiştii sunt de părere că va fi realizabil în momentul în care organul uman va fi capabil să controleze funcţiile noului organism prin măsurarea undelor cerebrale. Mai mult decât atât, pe parcurs ce creierul îmbătrâneşte, vor fi folosite mecanismele nanotehnologiei pentru a repara celulele afectate, iar, astfel, creierul nostru nu se va deteriora în timp.
Încercările de acest gen nu sunt atât de recente pe cât par. De câteva decenii, cercetătorii studiază intens posibilitatea implantării creierului uman în structurile de funcţionare ale roboţilor. Chiar dacă se va realiza acest transfer, creierul nu este capabil să funcţioneze în mod independent, la fel cum nici celelalte componente ale organismului nu o pot face.