Dorin Drăguțanu, guvernatorul demisionar al Băncii Naționale a Moldovei a dus, în anii cât a condus instituția, un trai de lux. Acesta are casă și mașină de milioane, iar una din firmele soției sale a obținut doar în ultimul an și jumătate contracte de peste 5 milioane de lei cu instituții ale statului. Veștile bune se termină însă aici. Odată cu plecarea din funcție, Drăguțanu urmează, conform regulamentului instituției pe care încă o conduce, să restituie integral creditul preferențial, obținut în 2011 chiar de la Banca Națională. Totodată, guvernatorul demisionar trebuie să justifice datele din raportul recent al Curții de Conturi, care a scos la iveală gestionarea irațională a banilor la instituția pe care a condus-o.
Dorin Drăguțanu a ajuns în fruntea Băncii Naționale a Moldovei (BNM) în noiembrie 2009. A fost acceptat de Parlament cu votul a 53 de deputaţi pe un termen de 7 ani, fiind prezentat drept un manager de succes, care a lucrat anterior pentru PriceWaterhouseCoopers, una din cele mai mari companii de audit din lume. Acum, el pleacă înainte de expirarea mandatului, contestat și acuzat pentru situația dezastruoasă în care a ajuns sistemul bancar din R. Moldova, controlat din off-shoruri de persoane suspecte și după ce, din trei bănci, s-a furat deja celebrul „miliard”.
Casa în două niveluri și creditele de la Victoriabank și BNM
Iar dacă sistemul bancar s-a confruntat, în cei șase ani de „domnie” ai lui Drăguțanu la BNM, cu numeroase probleme, în viața privată, guvernatorului și familiei sale le-au mers destul de bine. În decembrie 2009, la doar o lună de la numirea în funcție, Dorin și Otilia Drăguțanu devin, oficial, proprietarii unei case particulare pe str. Roguleni din Chișinău. Imobilul a fost construit de cei doi pe un teren primit drept moștenire, în urma unui contract de întreținere pe viață. Cu un an mai devreme, în iunie 2008, terenul în cauză a fost pus în gaj pentru un credit de 705 mii de lei, luat de la Victoriabank, bancă deținută atunci, oficial, de ex-deputatul și liderul PD, Vlad Plahotniuc, cel de care, astăzi, este legat numele lui Drăguțanu. „Plahotniuc e îngerul păzitor al lui Drăguțanu”, zicea, recent, fostul premier Ion Sturza.
Peste un an și jumătate, Dorin Drăguțanu obține un alt credit, despre care ZdG a scris, în detalii, la începutul acestui an. În urma contractului de ipotecă nr. 6358 din 22 februarie 2011 casa familiei Drăguțanu și terenul pe care este ridicată sunt puse în gaj pentru un credit de 840 mii de lei obținut chiar de la BNM, instituție pe care Drăguțanu o conduce(a). Creditul, așa cum declară guvernatorul, a fost obținut la o dobândă mai mult decât preferențială, de doar 0,5% și urma să fie restituit până în octombrie 2016, lună în care îi expira mandatul de șapte ani în fruntea BNM. Ce se întâmplă acum, când Drăguțanu pleacă de la BNM, cu acest credit?
Funcționează în continuare rata dobânzii de doar 0,5%? Solicitați de ZdG, reprezentanții BNM ne-au anunțat că, regulamentul intern stipulează faptul că atunci când un angajat al BNM care a beneficiat de un asemenea credit pleacă din instituție, el este obligat să restituie integral banii pe care îi datorează. Cu alte cuvinte, în această perioadă, legal, Drăguțanu ar urma să stingă acel credit de 840 mii de lei obținut în 2011.
Din declarația de avere pe anul trecut depusă de Drăguțanu aflăm că acesta a avut un salariu de aproximativ 72 mii de lei pe lună (873 mii pe an). Totodată, soții Drăguțanu dețin un Volkswagen Tiguan, fabricat și cumpărat în leasing în 2012, cu aproape jumătate de milion de lei. De când este guvernator, Drăguțanu a adunat, în conturi bancare deschise la Moldova-Agroindbank, Victoriabank și Mobiasbancă, peste 300 mii de lei. În iunie 2014, Otilia Drăguțanu a contractat un credit de 200 mii de lei.
Milioane de la stat pentru firma soției guvernatorului
În această perioadă, soția lui Dorin Drăguțanu, Otilia, a apărut la diverse evenimente fiind prezentată drept femeie de afaceri. Până în 2009, ea avea înregistrată pe numele ei o singură firmă, „Anodilia” SRL, fondată în 2002 împreună cu verișorul său, Anatolie Palade. SRL-ul este deţinătoarea brandurilor Berlizzo Group, care implică Berlizzo Translations (birou de traduceri), Berlizzo Events (organizarea evenimentelor) şi Communications Boutique (consultanţă şi servicii de relaţii publice). Celelalte firme ale Otiliei Drăguțanu, „Caro Travel” (agenție de turism), „Conviot” (publicitate), „Otidia” (comerț) și „Mandot” (patiserie) au fost fondate în anii 2011-2012, când soțul său era în prim-planul evenimentelor publice.
Și firma „Anodilia” SRL, fondată în 2002, a cunoscut succesul doar în ultimii ani, când a avut acces la câteva contracte substanțiale cu instituții de stat. În august 2014, firma soţiei guvernatorului a obţinut un contract în valoare de 2,88 milioane de lei pentru servicii de organizare şi desfăşurare a Festivalului „Ziua Vinului 2014”. În noiembrie 2014, între Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, care a organizat licitaţia, şi firma Otiliei Drăguţanu a fost semnat un acord adiţional de micşorare, prin care suma contractului a fost redusă cu 770 mii de lei. În noiembrie 2014, „Anodilia” SRL a câştigat licitaţia organizată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) pentru servicii de elaborare a concepţiei şi realizarea regiei sărbătorii Ziua lucrătorului din agricultură şi industria prelucrătoare.
Contractul, în valoare de 183 mii de lei, a revenit firmei familiei Drăguţanu în urma unei licitaţii la care a participat un singur agent economic, câştigătorul. În decembrie 2014, „Anodilia” a obţinut un alt contract, în valoare de 260 mii de lei, pentru servicii de organizare şi desfăşurare a Vernisajului Vinului în Chişinău, licitaţie organizată, la fel, de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, instituţie din subordinea MAIA. Și în 2015, SRL-ul a continuat să adune bani din contracte cu statul. Astfel, în februarie 2015, „Anodilia” câștigă licitația organizată tot de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului pentru servicii de organizare și desfășurare a Salonului de Divin din data de 18 februarie 2015. Pentru aceste servicii, s-au plătit 276 mii de lei. Pe 27 aprilie 2015, SRL-ul Otiliei Drăguțanu a dat lovitura cu un contract mult mai bănos, în valoare de 3,094 milioane de lei, semnat cu Organizația de Atragere a Investițiilor și promovarea a Exportului din Moldova, instituție de stat care activează în coordonare cu Ministerul Economiei pentru „servicii de organizare a evenimentelor”.
Privilegiați la credite avantajoase și salarii grase
Revenind la creditele preferențiale, constatăm că, în perioada în care Drăguțanu s-a aflat la conducerea BNM, de ele nu a beneficiat doar guvernatorul, ci și alți 168 de angajați (!), potrivit unui raport de audit, efectuat de Curtea de Conturi a R. Moldova (CCRM) asupra legalităţii şi regularităţii executării devizului de cheltuieli la BNM pe 2013-2014. Conform documentului, aprobat după mai multe amânări, de plenul CCRM, suma totală a împrumuturilor oferite angajaților BNM a constituit, la 31 decembrie 2014, 31,5 milioane de lei (!). Din acestea, 106 salariați au obținut credite pentru investiții imobiliare pe un termen de până la 15 ani, cu dobândă de 0,5% anual, în sumă de 30,3 milioane de lei, iar 63 de salariați au luat credite în sumă totală de 1,2 milioane de lei, pe un termen de până la 2 ani și cu rata dobânzii de 5,0% anual. Asta în timp ce la băncile comerciale rata dobânzii era de 12-15%. Potrivit aceluiași raport al CCRM, 22 de persoane cu funcţii de conducere în cadrul BNM au obţinut împrumuturi care au variat de la 400 mii de lei până la 2 milioane, suma totală constituind 17,2 milioane de lei sau 57% din suma creditelor acordate angajaţilor. Unele persoane au beneficiat de noi credite fără a le rambursa pe cele vechi.
Pe lângă creditele foarte avantajoase de care au beneficiat în era Drăguțanu, angajații BNM au încasat și salarii de zeci de mii de lei lunar. Din datele prezentate în raport reiese că, în perioada anilor 2013-2014, cheltuielile pentru remunerarea muncii angajaţilor BNM au constituit 63,9 milioane de lei în 2013 şi 72,3 milioane de lei în 2014, înregistrându-se o tendinţă de creştere faţă de anii precedenţi. Salariul lunar al membrilor Consiliului de Administraţie, în fruntea căruia se afla guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, a constituit, în 2014, între 63,1 mii lei și 73,8 mii lei. Salariul mediu al directorilor şi directorilor adjuncţi de departamente a variat între 28,2 și 36,4 mii lei, a şefilor de direcţii între 14,4 și 29,4 mii lei, iar a şefilor de secție între 9,2 mii lei și 21,3 mii de lei. Ponderea cea mai semnificativă din totalul cheltuielilor pentru remunerarea muncii pe anii 2013-2014 la BNM, a revenit cheltuielilor pentru plata primelor lunare, trimestriale, anuale și a celor unice, acordate la sărbători, constituind în medie 58,8%, fiind urmate de cheltuielile pentru concedii, ajutor material, recompense anuale (18,0%). Salariile de bază au constituit dor 13,5% din totalul cheltuielilor pentru remunerarea angajaților BNM.
Achiziţii tărăgănate și investiţii în obiective neprofitabile
Auditorii CCRM au constatat că și unele contracte de achiziţii publice de la BNM, aflată sub conducerea lui Drăguțanu, nu au fost planificate prin cunoaşterea exactă a necesităţilor de bunuri şi servicii, iar la calcularea valorii contractelor nu s-a ţinut cont de perioada de executare şi complexitate. Acest fapt a dus, spun reprezentanţii Curţii, la divizarea achiziţiilor, modificarea de mai multe ori a parametrilor tehnici din caietele de sarcini, anularea unor licitaţii şi tergiversarea achiziţiilor. Astfel, pentru procurarea sistemelor informatice de gestiune a resurselor şi de operaţiuni bancare, pentru anul 2013, au fost aprobate 40,7 mln lei, însă alocaţiile nu au fost valorificate. Ulterior, în anul 2014, pentru aceleași lucrări, au fost aprobate deja 72,2 mln lei, adică cu 31,5 mln lei mai mult decât alocaţiile iniţiale.
Pentru achiziţia serviciilor de modernizare a paginii web a băncii au fost organizate 2 licitaţii. În cadrul licitaţiei publice repetate a fost desemnată drept câştigătoare oferta aceluiaşi operator economic doar că mai costisitoare cu 205,3 mii lei faţă de oferta respinsă la prima licitaţie publică, fiind prelungit şi termenul de executare a contractului cu 80 de zile. Cheltuieli suplimentare din cauza tergiversărilor şi a neincluderii iniţiale în caietul de sarcini a unor volume de lucrări s-au înregistrat şi pentru renovarea faţadelor sediului Băncii Centrale. Întârzierea cu 2 ani a lucrărilor a dus la creşterea costurilor proiectului de la 49,4 mln lei până la 73,4 mln lei.
Alte 2,8 mln lei au fost repartizate pentru întreţinerea a două obiective social-culturale: casa de odihnă „La Nistru” şi vila nr. 9 din Pensiunea Holercani. Acest lucru, se spune în raport, ar fi generat o pagubă de 2 mln de lei deoarece, din cauza stabilirii preţurilor reduse la biletele de odihnă, cheltuielile de întreţinere a casei de odihnă „La Nistru” nu sunt acoperite cu venituri din prestarea serviciilor. Auditul mai denotă că trei terenuri cu suprafaţa de 3,43 hectare nu sunt reflectate în evidenţa contabilă şi în lista bunurilor imobile proprietate publică a statului, deşi BNM deţine unele titluri de proprietate, iar alte bunuri imobile, în valoare de 2,2 mln lei, nu au fost înregistrate la organul cadastral teritorial.
„A fost adoptat și publicat raportul privind BNM în Monitorul Oficial. El este transmis tuturor instituțiilor începând de la președinte, Parlament, Guvern, bancă, procuratură, etc. Ăsta nu-i târg la Curtea de Conturi. Ei (BNM) sigur că nu au fost de acord cu unele chestiuni care nu le plac, dar ele contravin unor norme legale, de aceea noi le spunem cuvântul nostru conform legislației. Le place lor sau nu, nouă asta nu ne… Consider că cei de la BNM au gestionat instituția incorect, cu grave abateri de la legislație”, a declarat Serafim Urechean, președintele Curții de Conturi