Consiliul Europei și Reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-media au examinat inițiativele legislative de modificare a Codului Audiovizualului al Republicii Moldova. Cele două proiecte de legi au fost transmise spre expertizare de Președintele Parlamentului Andrian Candu, transmite MOLDPRES cu referire la Direcția comunicare și relații publice a Parlamentului.
Instituțiile internaționale formulează un șir de concluzii și recomandări pe marginea proiectelor de legi, menite să garanteze respectarea libertății de exprimare și a pluralismului de opinii prin prisma prevederilor Convenției europene privind drepturile omului și a altor standarde internaționale.
Potrivit experților CoE, propunerile conținute în ambele proiecte de legi trebuie concepute mai bine, în conformitate cu principiile referitoare la drepturile omului. „Protecția libertății de exprimare și a libertății de emisie trebuie să fie necondiționate. Prevederile vagi și restrictive pot lesne echivala cu cenzura, iar limbajul instigator la ură și declarațiile false pot fi contracarate cel mai ușor prin mai multă comunicare, pluralism de opinii, dezbateri deschise și poziții clare”, se menționează în aviz.
Consiliul Europei mai recomandă multiplicarea eforturilor privind stimularea și dezvoltarea industriei audiovizuale autohtone, mecanisme și măsuri care, din punct de vedere sistematic, ar putea fi și complementare prevederilor Codului Audiovizualului. Referitor la extinderea perioadei de maximă de audiență între orele 18.00 – 24.00, Consiliul Europei consideră că spațiul audiovizual destinat producătorilor și agenților de publicitate din Republica Moldova poate fi lărgit cu scopul de a încuraja producția audiovizuală autohtonă.
Modificările referitoare la jurisdicția radiodifuzorilor nu sînt agreate de Consiliul Europei. Potrivit inițiativei legislative, radiodifuzorul aparține Republicii Moldova dacă sediul este în R. Moldova, licența este eliberată de CCA, iar deciziile editoriale sînt luate în Republica Moldova. „Problema jurisdicției este unul dintre cele mai complicate subiecte în prezent din cauza noului mediu al comunicațiilor și informațiilor și a disponibilității unei varietăți de oportunități de stabilire a diferitor configurații de organizare a companiilor mediatice. Este recomandabil să se păstreze varianta inițială a prevederii”, se menționează în aviz.
Amendamentul ce interzice radiodifuzorilor transmisia și retransmisia posturilor de televiziune și radio care conțin emisiuni ce nu sînt produse în statele UE, precum și în statele care nu au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră provoacă îngrijorări experților Consiliului Europei. Potrivit avizului, aceste îngrădiri ale libertății de emisie ar trebui să urmărească scopuri legitime, care să fie necesare într-o societate democratică.
„Dacă este impusă o interdicție de recepție sau retransmisie, trebuie să fie specificate temeiurile și condițiile în care aceasta poate avea loc. O interdicție generală pentru anumite programe care pot duce la dezbateri politice, după cum este formulată la momentul actual, poate suna vag și aplicarea acesteia poate duce la cenzură. Cît de eficientă poate fi o astfel de interdicție, existînd acum acces liber și deschis la Internet?”, este concluzia experților Consiliului Europei. În document se mai menționează că propaganda trebuie contracarată prin oferirea mai multor informații pentru a forma o opinie publică fără prejudecăți, cu o gîndire critică dezvoltată, capabilă să compare declarațiile.
Referitor la amendamentul prin care se propune ca produsul autohton să constituie cel puțin 8 ore din volumul zilnic de emisie, Consiliul Europei consideră că această abordare nu vine în contradicție cu standardele europene și ar trebui să fie sprijinită. „Produsul autohton poate contribui enorm la pluralismul și echilibrul informațiilor și opiniilor în cadrul dezbaterii publice, la educație și la păstrarea tradițiilor culturale. Măsurile sînt țintite spre consolidarea utilizării și proliferării limbii oficiale a Republicii Moldova, care nu sînt disproporționale, cu condiția să existe, de asemenea, spațiu pentru utilizarea altor limbi de către diferite comunități”, se arată în avizul CoE.
Amendamentul ca radiodifuzorii să difuzeze programe autohtone cu caracter informativ în proporție de 100%, dintre care 80% să fie în limba română este considerat de Consiliul Europei ca unul neclar, reieșind din prevederea specifică privind limba de emisie.
Amendamentul ce prevede retragerea licenței de emisie pentru incitarea publicului la ură națională, rasială sau religioasă, precum și la acțiuni teroriste, este considerat de Consiliul Europei ca unul ce poate „crea o problemă pentru libertatea de exprimare”. „Aceste motive pot fi aplicate într-un mod arbitrar și inconsecvent de către autoritățile de reglementare în domeniul mass-media și acest fapt poate duce la retragerea licențelor și închiderea stațiilor de radiodifuziune ale căror programe și comentarii sînt considerate incomode sau în opoziție față de poziția oficială. Ar trebui să existe, la diferite niveluri, garanții suplimentare împotriva neclarității, liberei interpretări, intervenției excesive din partea statului și a abuzului”, se spune în document.
Referitor la amendamentele ce vizează sancțiunile aplicate radiodifuzorilor, Consiliul Europei precizează că acestea nu trebuie să fie excesive, pentru a nu atenta la libertatea de exprimare, dar să fie proporționale cu infracțiunea. În opinia experților, înainte de a i se impune vreo sancțiune, radiodifuzorul ar trebui să primească un avertisment și să i se acorde o perioadă rezonabilă de timp pentru a-și revizui activitatea, iar retragerea licenței este soluția de ultim recurs și poate fi aplicată doar pentru săvîrșirea unor acțiuni grave.
Experții CoE salută prevederea referitoare la măsurarea cotelor de audiență, precizînd că autorii proiectului au prevăzut în mod corespunzător faptul că cea mai importantă garanție pentru corectitudinea procedurii de licitație care să servească interesul public este transparența acesteia.
În finalul avizului, Consiliul Europei propune ca modificările conținute în cele două proiecte de legi să intre în vigoare odată cu amendamentele ce se referă la transparența proprietarilor mass-media.
La rîndul său, OSCE consideră că noile amendamente propuse corespund în mare parte celor mai bune practici internaționale și recomandă evitarea restricțiilor privind libertatea de exprimare și libertatea presei.
„Nu ar trebui să existe încercări de a interzice propaganda prin intermediul legislației, deoarece este dificil de definit în mod obiectiv această noțiune și ceea ce este legat de aceasta. Propaganda ar trebui să fie contracarată prin oferirea de informații, chiar dacă acest lucru este un instrument mai lent și adesea frustrant”, se menționează în avizul OSCE.
Interdicția ca radiodifuzorii să transmită și să retransmită posturile de televiziune și radio care conțin emisiuni ce nu sînt produse în statele UE, precum și în statele care nu au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră este considerată de experții OSCE ca fiind una excesivă, care poate fi explicată din considerente politice și poate fi ineficientă. „Interdicția propusă este un instrument contondent și, în același timp, disproporțional împotriva propagandei”, anunță OSCE.
Experții OSCE consideră că inițiativa ca radiodifuzorii să difuzeze programe autohtone cu caracter informativ în proporție de 100%, dintre care 80% să fie în limba română reprezintă o restricție care va afecta negativ pluralismul de știri. ”Cu toate că nu se încalcă în mod neapărat nicio obligație internațională explicită a Republicii Moldova, aceasta are consecințe negative. Acest fapt va limita într-un mod semnificativ spectrul de știri din Rusia, care prezintă interes pentru minoritatea rușilor și cea vorbitoare de limbă rusă din Moldova”, se menționează în document.
De asemenea, OSCE consideră rezonabile modificările legislative potrivit cărora produsul autohton în domeniul audiovizualului să fie la un nivel minim de 4 ore difuzat în limba oficială. „Proiectul de amendamente consolidează poziția conținutului autohton și protecția limbii oficiale. Aceste norme sînt folosite în multe state europene și reprezintă o restricție acceptată pentru mass-media cu condiția ca acestea să fie proporționale”, consideră experții OSCE.
În privința retragerii licenței de emisie pentru instigarea publicului la ură națională, rasială sau religioasă, precum și la acțiuni teroriste, OSCE recomandă aplicarea graduală a sancțiunilor pentru radiodifuzori.
În altă ordine de idei, experții OSCE consideră că limitarea radiodifuzorilor care sînt sub jurisdicția Republicii Moldova poate avea consecințe negative, deoarece acest lucru poate impune limite pentru acțiunile pe care le pot întreprinde autoritățile de la Chișinău și recomandă elaborarea unor prevederi mai generale privind jurisdicția.
Concluziile și recomandările Consiliului Europei au fost transmise Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media pentru examinare.
În prezent, în Parlament sînt înregistrate două inițiative legislative de modificare și completare a Codului Audiovizualului: proiectul nr. 125 din 2 aprilie 2015 (semnat de un grup de deputați PL) și proiectul nr. 218 din 22 mai 2015 (semnat de un grup de deputați PLDM și PD). După ce respectivele proiecte de legi au provocat mai multe discuții, Președintele Parlamentului Andrian Candu a decis transmiterea acestora spre expertizare Consiliului Europei, Comisiei de la Veneția, Organizației pentru drepturile omului ”Freedom House”, Reprezentantului OSCE pentru libertatea mass-media.