Republica Moldova are o problemă în protejarea spaţiului informaţional. Dezinformarea nu este întâmplătoare, ci gândită strategic de actori mai puţin binevoitori. Opinii de acest fel au formulate în cadrul unor discuţii organizate de către IDIS „Viitorul” şi Radio Europa Liberă, transmite IPN.
Preşedintele Consiliului Administrativ al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, a declarat că misiunea şi provocarea constă în crearea barierelor legale şi deontologice difuzorilor naţionali şi străini care emit programe propagandistice. „Este important ca statul să-şi protejeze cetăţenii de propagandă şi să revadă radical condiţiile în care importante proprietăţi mass media sunt deţinute de proprietari anonimi, rezidenţi ai unor zone offshore”, a spus Igor Munteanu.
Directorul Serviciului Moldova al Radio Europa Liberă, Oana Serafim, a menţionat că este de datoria jurnaliştilor să spună mereu adevărul. Marea provocare pentru jurnalişti este să verifice ştirea din trei surse independente dar, se întâmplă, fie din lipsă de timp sau de voinţă, să se publice ştiri apărute din zvonuri, preluate de pe site-uri de socializare, fără a le verifica veridicitatea. „Propaganda rusească este foarte activă, iar Rusia este un regim autoritar care nu se uită în propria grădină, ci în ale vecinilor. Pe de altă parte, trebuie să înţelegem că democraţia nu este perfectă, iar integrarea europeană nu va aduce fericirea peste noapte. Dar aceste lucruri trebuie comunicate oamenilor”, a notat Oana Serafim.
Martha Bayles, scriitoare şi critic de artă, media, politici culturale în SUA, colaborator al Wall Street Journal, Weekly Standard, a spus că adevărul este relativ şi propaganda creează confuzie. Oamenii nu întotdeauna disting între adevăr şi neadevăr. Noile tehnologii social-media, deşi sunt foarte importante, de multe ori se transformă în instrumente de manipulare. Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, consideră că problema Republicii Moldova constă în difuzarea posturilor TV ruseşti. „Noi avem o mare dilemă. Să interzicem sau nu posturile şi produsele media ruseşti? Practic, toate ţările din Parteneriatul Estic nu mai difuzează produse ruseşti, noi continuăm să o facem”, a remarcat Alina Radu.
Victoria Bucătaru, coordonator de programe la APE, la fel, a subliniat pericolul unei concentraţii prea mari de presă în limba rusă, menţionând că acest fapt dăunează proiectului de integrare naţională şi lingvistică a ţării. În opinia sa, aceste mijloace abundente de presiune mediatică şi influenţare reprezintă o formă de manipulare publică, spaţiul mediatic autohton este plin de programe ruseşti care nu vorbesc deloc despre ţara în care se află consumatorul acestor programe, Moldova, creând astfel o meta-realitate, asociată adeseori unui proiect geopolitic anti-occidental.