Arheologii spun că mormântul are o circumferinţă de 498 de metri şi este o „mostră de perfecţiune” care ar fi putut fi construită numai pentru un rege.
Mormântul este acoperit cu marmură de calitate superioară, lucrată excepţional având în vedere uneltele de care dispuneau oamenii în epocă.
Mormântul era acoperit cu pământ şi decorat cu un leu, o sculptură cunoscută ca Leul din Amphipolis, care a fost restaurată şi mutată din zonă după ce a fost descoperită de nişte soldaţi greci în 1912.
Alexandru cel Mare (20 iulie 356 î.e.n. – 10 iunie 323 î.e.n.), cunoscut şi ca Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei şi Alexandros III Philippou Makedonon, rege al Macedoniei (336 î.e.n. – 323 î.e.n.), a fost unul dintre primii mari strategi şi lideri militari din istorie. În timpul domniei sale a făcut numeroase cuceriri, macedonenii ajungând să stăpânească Orientul Apropiat. La moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată, care se întindea de la marginea Chinei până în Egipt şi Europa. De asemenea, Alexandru cel Mare a contribuit foarte mult la răspândirea culturii elene în întreaga lume.
Misterul morţii sale nu a fost elucidat nici până în prezent, unii spunând că a murit din cauza malariei, alţii, pentru că a fost otrăvit, potrivit wikipedia. De asemenea, unii istorici spun că ar fi murit din cauza unei febre tifoide luate de la bunul său prieten Hefaiston, alţii spun că s-ar fi îmbolnăvit de gripă aviară. Printre posibilele cauze ale decesului vehiculate de-a lungul timpului se numără meningită, o boală venerică (Alexandru cel Mare era bisexual), o maladie hepatică provocată de excesul de alcool, oboseală, pancreatită, etc.
Strabon, Plutarh şi Pausanias scriu că trupul neînsufleţit al lui Alexandru cel Mare ar fi fost înhumat la Alexandria, într-un mausoleu numit „Soma” („mormânt”, în greaca veche). Un sarcofag din aur şi o construcţie grandioasă au fost construite cu acest prilej.
O altă ipoteză este că trupul lui Alexandru cel Mare a fost îmbălsămat şi, după o călătorie de doi ani, convoiul funerar a sosit în Egipt, dar nu se ştie care era destinaţia finală. Unii istorici susţin că ar fi fost oaza Siwah, unde oracolul lui Ammon confirmase, cu câţiva ani înainte, originea divină a lui Alexandru. Alţii vorbesc despre Memphis, în Egipt.
După oficializarea creştinismului, în secolul al IV-lea, nu a mai apărut nicio menţionare a mormântului lui Alexandru cel Mare.
Sursa: Mediafax