Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei va prezenta clujenilor un obiect metalic descoperit în Aiud în anii 70 care nu a fost nicodată expus publicului.
„Talpa de robot” sau „talpa de OZN” a stârnit multe controverse de-a lungul timpului pentru că nimeni nu a reuşit să identifice ce reprezintă acest obiect şi care este provenienţa lui.
Obiectul metalic cântăreşte 2,3 kg şi are formă trapezoidă, cu două braţe posterioare şi două perforaţii circulare care comunică între ele. Controversele legate de obiectul descoperit la Aiud au apărut în 1983 odată cu cartea „Enigme în galaxie” publicată de Florin Gheorghiţă în care autorul afirmă că obiectul poate avea o provenineţă extraterestră.
Aceste supoziţii se bazau pe presupunerea că obiectul de aluminiu, aflat în acelaşi strat arheologic cu oase preistorice, ar putea fi contemporan cu acestea.
Pentru susţinerea afirmaţiei au fost aduse în discuţie probleme legate de compoziţia chimică a obiectului, care n-ar fi una standard. Au existat diverse dezbateri legate de problema stratului de oxid de aluminiu format pe suprafaţa obiectului, care ar fi avut nevoie de un timp foarte îndelungat pentru a căpăta un astfel de aspect şi care ar determina datarea obiectului înainte de descoperirea aluminiului.Muzeograful clujean Nicolae Vlassa, care a preluat „Talpa de robot”, a trimis-o pentru o analiză metalografică Institutului Politehnic din Cluj-Napoca, apoi la Centrul de cercetări şi proiectări pentru metale radioactive de la Măgurele – Bucureşti.
„În urma a două buletine de analiză din anul 1975, rezultă că obiectul a fost turnat dintr-un aliaj având în compoziţie 74,17 la sută aluminiu, 4,62 la sută cupru, 1,81 la sută zinc, 0,33 la sută staniu, 0,20 la sută zirconiu, 0,11 la sută plumb, 0,11 la sută cadmiu, dar şi concentraţii mai mici de nichel, cobalt, bismut, argint, precum şi urme de galiu şi siliciu. Adepţii teoriei provenienţei extraterestre a obiectului de la Aiud au adus ca argumente faptul că această compoziţie chimică nu ar fi una standard, dar şi faptul că obiectul, aflat în acelaşi strat arheologic cu oasele preistorice, ar putea fi contemporan cu acesta. De asemenea, s-a arătat că aluminiul a fost produs în laborator în anul 1825 şi industrial în anul 1883”, se precizează în informarea MNIT.
Toate supoziţiile lansate de cei care susţin varianta extraterestră a obiectului au fost combătute, oponenţii afimând că piesa ar aparţine unei sonde de foraj, excavator contemporan sau aparat de zbor.
“Nu a fost niciodată expus, nici noi nu ştim ce este. Dar e cert că nu este un obiect arhelogic”, au declarat reprezentaţii MNIT.
Obiectul metalic a fost excavat în 1970 într-o carieră de nisip de lângă Aiud, pe malul râului Mureş, de la o adâncime de 10 metri. În interior s-au observat oseminte şi artefacte, iar în urma îndepărtării crustei, cercetătorii au descoperit acest obiect metalic şi oase fosilizate, identificate ulterior ca aparţinând unui rinocer lânos, animal contemporan omului de Neanderthal.
sursa: monitorulcluj.ro