Despre aspectele legate de activitatea unui Centru Militar și procesul de încorporare am discutat cu maiorul Sergiu Lipatov, șeful Secției Administrativ-Militare Telenești din cadrul Centrului Militar Orhei.
Acesta este absolvent al Academiei Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu” din Sibiu, România, a școlii de aplicații și tehnică auto din Pitești, România, master în management economic și a activat anterior în calidate de comandant de pluton la Brigada 3-a de infanterie motirizată din Cahul, Brigada a 2-a de infanterie motorizată din Chișinău și șef al serviciului tehnic auto și blindate în cadrul bazei de instruire a Armatei Naționale de la Bulboaca.
– Care este rolul unui Centru Militar în sistemul de securitate al țării?
– Centrul militar este prima celulă prin care se face selectarea și informarea a tinerilor recruți ce urmează pentru ei în domeniul militar, noi încercăm să punem bazele gândirii ostășești și militărești în țara noastră
– Activitatea cotidiană a unui Centru Militar în ce constă?
– Zi de zi ținem evidența populației, verificăm prezența acesteia în teritoriu. În același timp educația militar-patriotică care se efectuează în cadrul școlilor și primăriilor și nemijlocit în teritoriul care este gestionat de CM?
– Care sunt provocările cu care se confruntă un Centru Militar în activitate?
– În procesul de încorporare o problemă pe care o întâmpină oricare centru și secție administrativ-militară este necunoașterea de recruți a ceea ce se întâmplă cu adevărat în unitățile militare, or aceștia se bazează uneori pe niște zvonuri. Ei nu cunosc despre posibilitățile pe care le oferă Armata Națională, or suntem în secolul XXI, de 30 de ani Armata Națională se modernizează, condițiile de îndeplinire a serviciului militar sunt cu mult mai bune, foarte mulți bani fiind investiți din Bugetul de Stat și de partenerii externi care au ajutat ca condițiile de trai și de îndeplinire a serviciului militar pentru militarii în termenic să fie cât mai favorabile.
O altă problemă este educația militar-patriotică, aspect care a fost neglijat de mai mulți ani, dar la care în ultimii ani se atrage o atenție deosebită, rezultatele materializându-se în indicatorii de încorporare . Dacă cu vreo 5-7 ani în urmă numărul doritorilor de a îndeplini serviciul militar nu era foarte ridicat, în ultimii 2-3 ani situația s-a schimbat, ceea ce denotă o dorință a tinerilor de a fi înrolați în Forțele Armate.
– Tinerii de la ce vârstă sunt luați la evidența militară și la ce vârstă sunt scoși de la evidența militară?
– Tinerii se iau la evidența militară de la vârsta de 16 ani și se află la evidența militară până la 27 de ani. După 27 de ani persoana devine rezervist.
– Care este procedura de încorporare?
– Primul pas, este citarea legală a recrutului pentru prezentare la Centrul Militar sau Secția Administrativ-Militară pentru verificarea datelor și completarea dosarului personal. Următoarea etapă este trecerea comisiei medico-militare pentru a vedea dacă din punct de vedere al sănătății corespunde cerințelor pentru serviciul militar. Ulterior urmează testarea psihologică și documentarea din partea Primăriei ceea ce înseamnă caracteristica, certificatele de studii, documentele necasare pentru a fi luată decizia dacă recrutul poate sau nu fi încorporat în serviciul militar. După acumularea tuturor documentelor și informațiilor comisia de încorporare ia decizia de încorporare sau neîncorporare a recrutului.
– Care ar fi motivele pentru care un recrut nu poate fi încorporat în serviciul militar?
– Recrutul nu poate fi încorporat sau i se acordă o amânare de la încorporare din motiv medico-militar, adică există o decizie a comisiei medico-militare, o altă cauză este necesitatea continuării studiilor. În acest caz, recrutul aduce o adeverință care confirmă faptul că acesta este înmatriculat într-o instituție de învățământ și el beneficiază de amânare de încorporare până la finalizarea studiilor. Un alt motiv de amânare ar fi situația familială în caz că are la întreținere copii până la vârsta de 8 ani, sau părinți cu grad de dizabilitate I sau II și nu există alte persoane care în conformitate cu legea ar trebui să aibă grijă de ei.
– Ce drepturi și obligații are un recrut?
– Recrutul are dreptul de a fi informat despre toate posibilitățile și toate drepturile ce țin de domeniul administrativ-militar. În același timp el are și obligații, în primul rând în conformitate cu articolul 56 din Constituția Republicii Moldova care prevede că apărarea Patriei este un drept şi o datorie sfântă a fiecărui cetăţean. Astfel la împlinirea vârstei de 18 ani, indiferent de faptul dacă a fost citat sau nu a fost citat la Centrul Militar, el este obligat să se prezinte la CM până la sfârșitul anului în care a împlinit vârsta de 18 ani. Or cadrul legal actual, prevede această obligație.
-Din experiența proprie în ultimii zece ani , în calitate de ofițer într-o unitate militară și ofițer în cadrul unui Centru Militar cum s-a schimbat sau nu s-a schimbat calitatea persoanelor încorporate în Forțele Armate?
– În ultimii ani se înregistrează o creștere a calității personalului încorporat în serviciul militar. Dacă cu ceva ani în urmă majoritatea celor încorporați aveau studii de 9 clase, adică gimnaziale, în ultimii ani a crescut procentul persoanelor care au studiat în școli profesionale/centre de excelență sau în colegii. Această dinamică pozitivă atestă creșterea conștiinciozității și respectului față de serviciul militar din partea recruților.
– Ce poate motiva un tânăr să îndeplinească serviciul militar, dacă există careva avantaje de care pot beneficia după serviciu?
– Serviciul militar în termen durează 12 luni, dar tinerii care au înțeles că se regăsesc în Forțele Armate au posibilitatea ca după 6 luni de serviciu în termen să solicite încheierea unui contract. Aceasta îi oferă posibilitatea unui tânăr de 18-19 ani de a acumula experiență și stagiu de muncă. În garnizoanele Chișinău, Bălți și Cahul statul a întreprins măsuri de asigurare a militarilor prin contract cu locuințe de serviciu. Un alt avantaj este posibilitatea avansării în cariera militară prin urmarea diferitor studii și cursuri de perfecționare achitate de Ministerul Apărării, atât în țară cât și peste hotare. Încă un avantaj îl constituie vârsta de pensionare, după 25 de ani de îndeplinire a serviciului militart. Astfel dacă un tânăr este încadrat la 18 ani în serviciul militar și îl continuă, la vârta de 43-45 ani acesta deja are dreptul de a ieși la pensie.
– Au existat cazuri când dorința de fi încadrate în Forțele Armate a fost manifestată de tinere?
– Există o posibilitate și pentru tinere, dar numai după absolvirea unei catedre militare sau absolvirea Academiei Militare a Forțelor Armate. Au existat solicitări din partea unor tinere care au urmat o școală profesională/centru de excelență, dar la moment cadrul legal nu prevede așa posibilitate.
În final aș dori să spun că cel mai plăcut moment în activitate este atunci când tineri de 18-19 ani vin la Centrul Militar și spun că doresc să îndeplinească serviciul militar în termen sau prin contract din cauza că își văd viitorul aici în țară.