La mai bine de trei ani de la adoptarea și intrarea în vigoare a Legii integrității, mai multe întreprinderi de stat (ÎS) și întreprinderi municipale (ÎM) din Chișinău au restanțe la capitolul asigurarea integrității instituționale. Aceasta este principala concluzie a raportului „Evaluarea Planurilor de integritate și/sau a Registrelor riscurilor de către întreprinderile de stat și municipale”, realizat de către experții Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Diana Enachi și Viorel Pîrvan.
Potrivit Legii integrității, adoptată în luna mai 2017, ÎS și ÎM au avut de implementat un șir de măsuri: privind neadmiterea și denunțarea manifestărilor de corupție; protecția avertizorilor de integritate; respectarea normelor de etică și deontologie; respectarea regimului conflictelor de interese; regimului cadourilor etc. Totodată, Planul de acțiuni din Strategia națională de integritate și anticorupție, pentru 2017–2020 (SNIA 2017-2020) prevedea aprobarea Registrelor riscurilor de corupție și/sau a Planurilor de integritate ale ÎS/ÎM. La fel, menționa necesitatea de a publica pe paginile lor web sau ale entităților fondatoare, a rapoartelor privind implementarea măsurilor prevăzute în Registrele riscurilor și/sau în Planurile de integritate.
Procesul de evaluare al ÎS și ÎM a cuprins două etape principale. Mai întâi a fost evaluată măsura în care întreprinderile incluse în Registrul Patrimoniului Public dispun de Planuri de integritate și/sau Registre ale riscurilor de corupție sau Coduri de Etică prin solicitarea de informații de la 130 ÎS și 45 ÎM din Chișinău. Ulterior, a fost selectat un eșantion de 31 de entități (10 ÎM din Chișinău și 21 ÎS). La baza selectării eșantionului de 31 de întreprinderi au stat câteva criterii: existența Planurilor de Integritate și/sau a Registrelor de riscuri; importanța strategică la nivel național/municipal a acestora (sectorul economic, energetic, servicii de transport public, servicii poștale, alte servicii publice etc), valoarea capitalului social (mai mare de 3,000,000 de lei în cazul întreprinderilor de stat și de 500,000 de lei în cazul întreprinderilor municipale). La cea de-a doua etapă, au fost evaluate documentele de integritate de care dispun acestea, precum și analizat progresul în implementarea acțiunilor stabilite.
În procesul de evaluare a fost analizat cadrul normativ, au fost solicitate informații de la – 175 ÎS/ÎM, au fost desfășurate interviuri cu instituțiile fondatoare; au fost chestionați managerii și angajații din cadrul celor 31 întreprinderi selectate pentru evaluare și organizate 2 focus grupuri cu ultimii.
Potrivit studiului, entitățile analizate, din perspectiva politicilor de integritate și anticorupție, sunt restanțiere în ceea ce privește asigurarea integrității instituționale. Indicatorii de performanță prevăzuți în SNIA 2017-2020 nu au fost atinși. În speță, 17 ÎS și 5 ÎM dispun cel puțin de un Plan de integritate și/sau de Registrul riscurilor, cu acțiuni pentru prevenirea și reducerea riscurilor de corupție. În ceea ce privește existența Planurilor de integritate, ¾ din ÎS evaluate (16) și doar o ÎM dispun de un astfel de document de integritate. Unele ÎM au declarat că implementează Planul de integritate al Primăriei municipiului Chișinău, în condițiile în care cel mai recent plan a fost implementat în perioada 2017-2018. În ceea ce privește existența Registrelor de riscuri, inclusiv cele de corupție, 5 ÎM au menționat că dețin un astfel de registru. Totodată, 1/3 dintre ÎS (7) dispun de un Registru al riscurilor în scopul documentării lor, având stabilite acțiuni pentru prevenirea și diminuarea acestora.
Rezultatele evaluării ÎS/ÎM scot în evidență un nivel redus de implementare a acțiunilor de prevenire și de reducere a riscurilor de corupție, conform documentelor de integritate de care dispun întreprinderile. Lipsesc proceduri de denunțare a ilegalităților/influențelor necorespunzătoare și mecanisme de protecție a denunțătorilor/avertizorilor. Doar 4 ÎS au aprobat astfel de proceduri și doar 3 ÎS dispun de astfel de mecanisme de protecție. „Măsurile existente sunt ineficiente pentru impulsionarea angajaților să raporteze ilegalitățile în cadrul întreprinderilor. Or, 58% dintre angajații chestionați nu au încredere că vor fi protejați în cazul în care ar denunța o faptă de corupție”, spun autorii studiului.
În studiu se constată că majoritatea întreprinderilor evaluate dispun de Coduri de conduită, însă, acestea descriu la general și sumar regimul cadourilor, politica de identificare și gestionare a conflictului de interese, sancțiunile disciplinare pentru încălcarea normelor de conduită. S-a constatat că în nici un Cod de conduită nu sunt stipulate angajamente anticorupție, inclusiv în raport cu partenerii de afaceri.
Analiza procesului de achiziție și al acțiunilor prevăzute în documentele de integritate deținute, arată că ÎS și ÎM nu aplică reguli unice în procesul de achiziție, dar se ghidează fie de propriile regulamente interne, fie de legislația în achiziții publice și regulamentele subsecvente sau de noile prevederi normative în achiziții pentru întreprinderile de stat. „Procesul de achiziții în cadrul ÎS și ÎM are un grad redus de transparență. Doar 4 ÎS și 4 ÎM au publicat pe paginile lor web Planurile anuale de achiziții din ultimii 2 – 4 ani și doar 2 ÎM și 1 ÎS au publicat informații/rapoarte privind monitorizarea executării contractelor de achiziție”, arată studiu.
Rezultatele chestionării managerilor ÎS și ÎM relevă că fiecare a cincea întreprindere analizată nu are implementat un sistem de control intern. Totodată, jumătate dintre ÎS și 2/3 dintre ÎM nu au implementat managementul riscurilor, nefiind astfel asigurată documentarea riscurilor, inclusiv cele de fraudă și corupție și stabilite măsuri pentru prevenirea și diminuarea lor.
Circa jumătate dintre întreprinderile evaluate dispun de reglementări interne privind gestionarea informațiilor de serviciu, care se referă la informația cu caracter confidențial/secret. La fel jumătate dintre întreprinderi dispun de reglementări privind utilizarea și prelucrarea informațiilor cu caracter personal, însă doar 1/5 dintre acestea au notificat autoritatea competentă despre prelucrarea acestor date.
Totodată, 1 ÎM și 5 ÎS nu dispun de pagini web. Și, doar în cazul a 2 ÎM și 5 ÎS paginile web cuprind informați actualizate permanent. Astfel, se constată că întreprinderile nu raportează/publică informații privind implementarea acțiunilor anticorupție cuprinse în Planurile de integritate și alte documente interne, care au scopul de asigurare a integrității în cadrul întreprinderii.
Prezentul raport are ca obiectiv principal de a oferi suport CNA, prin realizarea unei evaluări a implementării Planurilor de integritate și/sau al Registrelor riscurilor de către ÎS/ÎM.
Studiu a fost elaborat în cadrul Proiectului „Lupta cu corupția prin consolidarea integrității în Republica Moldova” implementat de către PNUD Moldova cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei. Opiniile exprimate în acest raport aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia oficială a PNUD sau a instituției finanțatoare.