Constituția Republicii Moldova și actele legislative garantează cetățenilor dreptul la ocrotirea sănătății și faptul că minimul asigurării medicale oferit de stat este gratuit. Totuși instituțiile medicale suportă costuri pentru prestarea serviciilor medicale către persoanele neasigurate viața cărora se află în risc, iar acoperirea acestor costuri la moment nu este reglementată. Problema este una comună pentru toate instituțiile medicale din țară, spune directoarea adjunctă a Spitalului Raional Orhei, Elena Palanciuc.
Într-un interviu oferit Radio Orhei, Elena Palanciuc a menționat că Spitalul Raional Orhei deservește anual cca 14 mii de oameni, dintre care 5-7% sunt persoane care nu dispun de asigurare medicală. Problema este foarte mare pentru toate spitalele și cu cît spitalul este mai mare cu atât mai multe sunt problemele.
Potrivit Elenei Palanciuc, prin prizma legii toate persoanele care intră în categoria de persoane social-vulnerabile, beneficiază de polițe de asigurare de la asistența socială. Direcția Asistență Socială are lista acestor persoane și le eliberează polițe de asigurare medicală. Însă din numărul total al persoanelor fără poliță, care se adresează după ajutor medical, cca 10% intră în categoria persoanelor social-vulnerabile, ceilalți nu fac parte din categoria persoanelor social-vulnerabile, nu sunt angajați și nici nu au bani pentru a achita serviciile medicale. Din această cauză spitalul are pierderi enorme anual de cca 300-400-500 mii lei pe care nu le întoarce nimeni.
Până de curând, Consiliul Raional avea un contract încheiat cu Compania Națională de Asigurare în Medicină și procura în jur de 100 de polițe de asigurare fără ca acestea să fie nominale. A fost elaborată și o instrucțiune cum se eliberează, când se eliberează, care sunt actele care confirmă că persoana face parte din familiile care ar avea nevoie de ajutor. Asta până în momentul în care Curtea de Conturi a auditat CNAM și a spus că nu este corect, este ilegal că se vând polițe de asigurare fără a fi indicat numele.
De obicei polițele în alb se procurau până la 31 martie , când acestea vând cu reduceri și existau destule situțaii când polițele li se ofereau pacienților care nimereau în spital după 31 martie, când ei ar fi trebuit să achite prețul integral pentru ele. Și atunci, spre exemplu,Consiliul Raional ar fi trebuit să procure polițele la prețul integral și să mai achite și penalitatea pentru neprocurarea în termen a poliței de asigurare medicală.
Elena Palanciuc spune că până la urmă s-a creat o confuzie în care nimeni nu cunoaște ce rămâne de făcut cu pacienții care nu au cu ce achita serviciile de asistență medicală. Aceasta este o problemă la nivel de țară, în special la Institutul de Urgență unde nimeresc cei mai mulți de astfel pacienți, fără bani
Directoarea adjunctă a Spitalului Raional Orhei, ne-a relatat că a mers la colegii din România, știind că avem în comun cu ei mult mai multe decât cu alte țări. În România toate unitatățile de primiri de urgență, sau fostele secții de internare, departamentele de urgență, au fost preluate de către stat. Adică este un program de stat în care toți pacienții care vin cu urgențe medico-chirugicale majore , nu mai este important să i se caute statutul de asigurat sau neasigurat, pentru că statul este obilgat să achite toate urgențele, acestea fiind garantate de stat. Și atunci ei au venit cu un program de stat similar celui cum este Asistența Medicală Urgentă în care nu contează dacă persoana este sau nu asigurată, primește asistență medicală.
Și la noi aceasta ar fi soluția pentru cei care vin în unitățile de primire urgentă, acolo unde pacientul nimerește din stradă, de acasă, nu are surse cu ce achita, ca în țară să existe un program national anume pentru stabilizarea stării celor care nimeresc în unitatea primiri urgente sau în departamentele de urgențe.
Această idee însă, rămas deocamdată doar la nivel de propuneri.
Elena Palanciuc ”Dacă de exemplu, unui pacient trebuie să îi prestăm servicii în valoare de 1000 de lei, noi nu îi vom putea presta servicii anume de 1000 de lei ci de 900 de lei, pentru că celelalte 100 de lei vor merge la pacientul pe care nu îl putem lăsa să moară. Pentru că rămânem noi medicii, instituțiile medicale față în față cu pacienții și avem două variante: ori îi prestezi servicii și te gândești de unde să iai banii, ori nu îi prestezi servicii și pacientul decedează și atunci vii la procuratură și demonstrezi de ce nu ai prestat. Pentru că Constituția spune că fiecare cetățean al Republicii Moldova are dreptul la asistența medical garantată, gratuită și la timp . Și bine – astăzi a mers, mâine a mers, poimâine a mers, dar cine garantează că nu va veni cineva și nu va zice că asta este gestionare defectuoasă a resurselor. Cine ne permite să luăm banii de la cei asigurați și să dăm la cei neasigurați, sau acel care are cu ce achita să achite și pentru acel care nu are ce achita? E o problemă care sper că va fi discutată dar nu este de nivel local. ”
O modalitate de a economisi banii publici, în opinia Elenei Palanciuc este regionalizarea spitalelor din țară, după modelul pe care l-a văzut în timpul unei vizite în Germania.