Curtea Constituțională (CC) a hotărât că prevederea articolului 761 alin. (1) din Codul Contravențional este neconstituțională. Articolul respectiv prevede că cuantumul minim al amenzii aplicate persoanei fizice pentru nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire şi/sau combatere a bolilor epidemice, dacă acest fapt a pus în pericol sănătatea publică, este de 450 – 500 unități convenționale, adică de aproximativ € 1100 – 1200!
1. Aplicarea arbitrară a legii contravenționale
CC a analizat sesizările în privința articolului 761 alin. (1) din Codul Contravențional sub două aspecte: a) respectarea exigențelor calității legii; b) respectarea principiului individualizării sancțiunii. În cadrul dezbaterilor cauzei, de mare utilitate pentru opinia publică s-au dovedit a fi statisticile oficiale al Ministerului Afacerilor Interne (MAI). S-a dovedit că, în perioada 17 martie 30 iunie 2020, angajații MAI au aplicat prevederile articolului 761 alin. (1) din Codul contravențional de o manieră, oarecum, arbitrară. Astfel, în perioada respectivă colaboratorii MAI au combătut COVID-19 prin:
- Avertizarea persoanelor fizice – aproximativ 460 000;
- Avertizarea persoanelor juridice – aproximativ 29 400;
- Procese contravenționale întocmite persoanelor fizice – 2806;
- Procese contravenționale întocmite persoanelor juridice – 119.
A rămas absolut neclarificată modalitatea de delimitare între încălcările restricțiilor anti-COVID-19 combătute prin intermediul avertizărilor și cele combătute prin aplicarea amenzilor de tocmai €1100. Mai mult, a fost dezvăluit un caz când indulgența poliției, care a aplicat avertismentul în loc de amenda usturătoare, s-a soldat cu contaminarea și decesul ulterior al contravenientului. În acest sens, CC a stabilit că la aplicarea amenzilor agenții constatatori trebuie să demonstreze, iar instanțele de judecată să verifice în fiecare caz particular prin care acțiuni/omisiuni persoana a pus în pericol sănătatea publică. Altminteri, lipsa stabilirii pericolului pentru sănătatea publică are ca rezultat neîntrunirea laturii obiective ca element constitutiv al contravenției.
2. Imposibilitatea individualizării sancțiunii
CC a stabilit că legislatorul trebuie să reglementeze sancțiunile în așa mod ca instanța de judecată să aibă posibilitatea de a o individualiza în mod efectiv și rezonabil. Altminteri, are loc lipsirea instanței de judecată de posibilitatea de a garanta dreptul la un proces echitabil. Potrivit CC diferența mică dintre limita de jos și cea de sus a sancțiunii, în funcție de fapta prejudiciabilă și de multitudinea modalităților de comitere a acesteia, sunt de natură să afecteze dreptul la un proces echitabil, prin restrângerea competenței instanței de judecată de a exercita un control de jurisdicție deplină în privința individualizării și oportunității sancțiunii.
Pentru a înțelege despre ce este vorba e bine să recurgem la exemple. De exemplu, în România sancționarea persoanelor fizice pentru încălcarea restricțiilor anti-COVID-19 se efectuează într-un interval, unde limita de sus este de 5 ori mai mate decât limita de jos, adică în intervalul € 100 – 500 lăsând agenților constatatori și instanțelor de judecată posibilitatea individualizării sancțiunii. În Republica Moldova acest interval este extrem de îngust € 1100 – 1200. Mai mult, mărimea acestei sancțiunea este absolut disproporționată față de veniturile populației, care sunt de aproximativ 4 ori mai mici decât în Romania.
Statisticile MAI, împărtășite în cadrul dezbaterilor, au fost utile și din punct de vedere a contestării contravențiilor de către cei amendați:
- 360 de contestări din totalul de peste 2900 de procese întocmite deopotrivă persoanelor fizice și juridice;
- 43 de procese anulate;
- 55 contestări respinse;
- 102 contestări menținute;
- 207 contestări în proces de examinare.
Astfel, ne convingem că au fost contestate doar 12% din procesele contravenționale, deși amenzile sunt mai mult decât usturătoare. Aici explicația a fost că instanțele de judecată au respins mai multe acțiuni intentate de persoanelor amendate, în majoritatea cazurilor fiind vorba de expirarea termenul de doar 48 de ore de contestare a procesului verbal. Acest fenomen a fost dezbătut pe larg după intervenția Ombudsmanului, care a stabilit că Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a impus prin Dispoziția nr.4 reguli ce aduc atingeregaranțiilor unui proces echitabil și am recomandat revizuirea acestora.
3. Hotărârea Curții Constituționale
Pentru a elimina posibilele incertitudini, pe lângă declararea neconstituționalității prevederii articolului 761 alin. (1) din Codul Contravențional privind amenda de 450 unități convenționale (22 500 lei), CC a stabilit că până la modificarea prevederilor neconstituționale, amenzile pentru persoanele fizice, care vor încălca respricțiilor de combatere a COVID-19, vor varia în intervalul 1 – 500 unități convenționale, adică în intervalul 50 – 25000 lei.
În final, este de remarcat că în condițiile stării de urgență guvernanții s-au grăbit să adopte mai multe decizii, care ulterior au fost declarate neconstituționale: asumarea răspunderii Guvernului; contractarea creditului de €200 de la Federația Rusă; impunerea unor pedepse disproporționate cetățenilor și încălcarea drepturilor acestora la un proces echitabil. Așadar, este vorba despre semnale foarte periculoase.