Mediatizarea, în ultimele trei zile, a subiectului de interes public major – primul caz de spitalizare în Republica Moldova a unui pacient infectat cu virusul COVID-19 – a developat o carență în modul de abordare de către mass-media a victimelor unor situații cu conotație negativă.
Pe fundalul unor curente dominante negative ale opiniei publice față de femeia infectată, acuzată agresiv de a fi răspândit cu bună știință virusul în Republica Moldova, atât unul dintre medici, cât și președintele țării au divulgat, în fața presei, numele pacientei, expunând-o astfel și mai mult atacurilor și injuriilor. Menționăm că o zi mai devreme, fiul bolnavei a făcut declarații pentru presă fără a-și divulga identitatea, tocmai pentru a-și feri familia de noi suferințe.
În legătură cu acest caz, Consiliul de Presă din Republica Moldova atrage atenția profesiniștilor media că jurnaliștii au obligația de a proteja persoanele aflate în situații cu conotație negativă despre care relatează, în special dacă este vorba de victime, de atacuri, discriminare sau alte riscuri. Consiliul de Presă constată că unele redacții au preluat corect declarațiile președintelui Igor Dodon, fără a divulga numele pacientei. În alte cazuri, însă, numele pacientei a fost publicat, fiind încălcată atât Legea privind protecția datelor cu caracter personal, cât și normele deontologiei jurnalistice.
Amintim că atât Codul deontologic al lucrătorului medical (articolul 55), cât și Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova (articolul 3.13), conțin prevederi explicite referitoare la modul de publicare a informațiilor despre pacienți/victime ale unor situații cu conotație negativă. În ambele cazuri, accentul este pus pe respectul pentru demnitatea umană și pe obligația de a nu dăuna.
În aceste condiții, chiar dacă instituțiile publice sau persoanele oficiale, din greșeală sau cu rea intenție, dezvăluie numele sau alte date care pot aduce prejudicii pacienților, Consiliul de Presă face apel către jurnaliștii și instituțiile mass-media să respecte cu strictețe standardele profesionale, în special art. 3.13 din Codul deontologic, care arată că jurnalistul nu dezvăluie identitatea victimelor accidentelor, calamităților, infracțiunilor și este obligat să întreprindă toate măsurile pentru a reduce eventualele efecte negative asupra acestor persoane. Totodată, atragem atenția asupra obligației deontologice de a descuraja discursul de ură din partea publicului, prevăzută în articolul 2.40 al Codului deontologic: ”Instituțiile mass-media, în administrarea paginilor web, precum și a celor de pe rețelele de socializare, nu-și permit și nu acceptă nici din partea publicului, în reacții (comentarii), derogări de la normele legale și cele deontologice.”
10 martie 2020