Republica Moldova se află pe locul 120 din 180 ţări incluse în Indicele Percepţiei Corupţiei (IPC), raport realizat de Tranceparency International. În acest an, R. Moldova are un scor al IPC de 32 de puncte, cu un punct mai puţin faţă de anul trecut, când ţara noastră se afla pe locul 117 din 180 de ţări. IPC 2019 a fost calculat în baza a 13 studii ale unor organizaţii notorii (inclusiv 9 – pentru Republica Moldova) pentru a evalua nivelul percepţiei corupţiei din sectorul public în 180 de ţări şi teritorii. Indicele este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie. Pentru comparaţie, în 2019 Georgia se află pe locul 44, România – 70, Armenia – 77, Ucraina – 126, Rusia – 137, Uzbekistan – 153, Turkmenistan –165.
„Anul 2019 pentru Republica Moldova a fost unul dificil: s-au schimbat trei guvernări; s-a constituit o alianţă situaţională care a înlăturat de la putere oligarhul ce a capturat statul, a început să adopte legi menite să demonteze regimul oligarhic. Cu regret, după destrămarea subită a acestei alianţe priorităţile noii guvernări s-au reconfigurat imediat. În pofida efortului iniţial depus în Parlament de a elucida frauda din sistemul bancar, raportul comisiei de anchetă a rămas fără atenţia cuvenită. Organele de resort au declarat o intensificare a investigaţiilor, însă activele persoanelor implicate în furtul miliardului, spălări de bani, capturarea statului, au rămas în controlul acestora. Deşi Procuratura Generală a verificat activitatea procuraturilor specializate, totuşi reforma veritabilă a întregului sistem judiciar stagnează. S-a investit masiv în crearea Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale, dar procesul de recuperare a banilor fraudaţi trenează în continuare.
Pentru a susţine statul democratic de drept în Republica Moldova, ţările din Uniunea Europeană şi din Parteneriatul Estic trebuie să elaboreze şi adopte legi similare Actului Magnitsky, aplicând restricţii de circulaţie şi îngheţând activele marilor corupţi, consolidând cadrul legal de prevenire a spălării banilor, impulsionând activitatea Parchetului European recent creat şi facilitând recuperarea activelor fraudate”, se spune în raportul Tranceparency International.
Conform indicelui, peste 2/3 din ţările incluse în clasament stagnează sau prezintă semne de regres în eforturile lor anticorupţie.
Peste 2/3 din ţările incluse în clasamentul IPC 2019 au un scor sub 50 puncte, scorul mediu fiind de doar 43 puncte. În fruntea clasamentului IPC 2019 sunt Danemarca şi Noua Zeelandă (ambele cu un scor de 87 puncte) şi Finlanda (86 puncte), la polul opus – Siria, Sudanul de Sud şi Somalia, respectiv, cu un scor de 13, 12 şi 9 puncte. Începând cu 2012 peste 20 de ţări şi-au îmbunătăţit semnificativ scorurile, în special, Estonia, Grecia şi Guyana. Aproape 20 de ţări au căzut semnificativ în clasament, inclusiv Australia, Canada şi Nicaragua.
Patru ţări din G7 au un scor mai mic decât anul trecut: Canada (cu 4 puncte), Franţa (3), Marea Britanie (3) şi SUA (2). Germania şi Japonia n-au înregistrat schimbări, în timp ce Italia a avansat cu un punct.