Autoritățile, cu excepția Consiliului pentru prevenire și eliminarea
discriminării și asigurarea egalității, nu reacționează la discursul de
ură, iar un cadru legal pertinent și mecanisme de combatere a
fenomenului nu există. Este concluzia unui raport prezentat de Asociația
Promo-LEX, transmite IPN.
Dacă raportul pentru 2018 anunța o statistică medie de două cazuri noi
de discurs de ură pe zi, în 2019 aceasta a ajuns la 4,2 cazuri noi.
Numărul cazurilor de instigare la discriminare împotriva femeilor
aproape că s-a dublat în perioada de monitorizare, raportul fiind de 293
de cazuri în prezent, la 162 de cazuri raportate anterior.
Promo-LEX menționează că discursul de ură se manifestă cel mai des în
contextul politic, iar mass-media reprezintă cea mai importantă sursă de
distribuire a intoleranței în spațiul public. Cele 516 cazuri
identificate au fost răspândite cel mai mult de către media scrisă și
online.
„Deseori, oamenii aleg să îi blameze pe cei pe care îi consideră
diferiți de ei și nu au ezitări în a utiliza stereotipuri și
prejudecăți. Discriminarea devine un ceva „obișnuit”, ceea ce face ca
efectele acesteia, pe termen lung, să determine comportamente
intolerante și chiar agresive”, a menționat Irina Corobcenco, manager
programe educaționale în cadrul Promo-LEX.
Recunoașterea problemei și plasarea acesteia în lista priorităților
autorităților este unul din primii pași care se impun, a menționat
Dumitru Sliusarenco, autor al raportului.
Promo-LEX recomandă modificarea și completarea actelor legislative
privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată, în
conformitate cu standardele internaționale.