Independența Republicii Moldova a venit pe fondul conștientizării de
către Moscova că situația din URSS merge într-o direcție profund
negativă. Declarația aparține istoricului Veaceslav Stavilă, care a
precizat pentru IPN că independența Republicii Moldova include factorii
demografici și economici din URSS.
„Din 1945 până în 1991, sistemul sovietic a impus ca conducerea din
toate teritoriile sovietice să fie asigurată de persoane de origine
etnică rusă. În Chișinău exista funcția de Secretar al Comitetului
Central, care era localnic, dar, de fapt, poziția cheie era în mâinile
secretarului 2, care era rus”, a spus Veaceslav Stavilă.
Potrivit istoricului, rușii au observat că în majoritatea republicilor
unionale tempoul demografic al localnicilor era unul alert în comparație
cu cel al rușilor și exista riscul ca elementele slave să dispară.
„Degradarea demografică a rușilor din întreaga URSS s-a accentuat în
perioada 1985-1990. Pentru a evita ca acest lucru să capete accente
dramatice, rușii au decis să ofere o libertate mai mare republicilor
unionale, inclusiv Republicii Moldova – așa numita perestroika a lui
Mihail Gorbaciov”, a spus Veaceslav Stavilă.
Din punct de vedere economic, către anul 1990, URSS era un dezastru.
„Era un sistem în care persoanele apte de muncă nu erau cointeresate să
lucreze. Omul mergea la serviciu și nu avea interesul să lucreze mai
mult, pentru că oricum nu îi creștea salariul. Era destul să se prezinte
la serviciu și salariul îi mergea, deci producea puțin”, a spus
istoricul.
Economia URSS se baza pe vânzările de petrol, lemn și gaze, care
asigurau produsele de strictă necesitate. În anii 80, a avut loc o
cădere a prețului petrolului, iar Moscova a ajuns la situația în care nu
mai putea ține toate teritoriile, inclusiv teritoriul pe care se află
Republica Moldova, a spus Veaceslav Stavilă.
În anul 1989, Sovietului de Miniștri ai RSS Moldovenești i-a fost
transmisă o circulară prin care i se preciza că Moscova a tăiat
sprijinul financiar acordat Chișinăului. „Acest gen de circulară l-au
primit toate republicile unionale, cărora, de fapt, li se transmitea că
trebuie să se descurce pe cont propriu. Centrul nu mai avea capacitatea
să susțină toată populația URSS”, a spus Veaceslav Stavilă.
Potrivit istoricului, toate acestea au dus la amplificarea mișcărilor
naționale din republicile sovietice, inclusiv Republica Moldova care, în
cele din urmă, și-au declarat independența.
–
La 27 august 1991, acum 28 de ani, Parlamentul Republicii
Moldova adopta Declarația de Independență, document semnat de 278 de
deputați. Acest act fondator este marcat în fiecare an ca Ziua
Independenței. Declarația originală a ars în timpul protestelor din 2009
la Chișinău, dar a fost refăcută în 2010.