Libertatea presei este într-o degradare continuă, ba chiar a atins cote 
alarmante, iar problemele identificate pe parcursul ultimului an s-au 
amplificat. Breasla jurnalistică a devenit tot mai divizată. Totodată, 
este tot mai vizibilă concentrarea de facto a mass-media și este mai 
vizibil controlul politic asupra unor instituții media, iar în 
consecință pluralismul de opinie se reduce. Concluziile se regăsesc în 
Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova pentru perioada 3
mai 2018-3 mai 2019, prezentat într-o conferință de presă la IPN pe 3 mai, când este marcată Ziua mondială a libertății presei.
 Directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, a 
declarat că anul trecut au fost înregistrate mult mai multe cazuri care 
denotă că mediul de securitate pentru activitatea jurnaliștilor este în 
regres continuu. Au fost multe cazuri de agresiuni verbale și chiar și 
fizice la adresa jurnaliștilor din partea politicienilor și unor 
funcționari publici. De asemenea, s-au înregistrat cazuri în care 
jurnaliștii nu au avut acces la diverse evenimente interes public. 
Pentru prima dată, a avut loc un caz de sechestrare a tirajului unui 
ziar. În opinia sa, toate aceste cazuri ilustrează care sunt condițiile 
de activitate pentru jurnaliști în Republica Moldova.
 „Vreau să mă refer și la calitatea mass-mediei, care este în 
scădere continuă și există o tangență între calitatea produsului 
mediatic și concentrarea mass-media. Or, acele instituții media care 
sunt deținute sau care au proprietari politicieni sau persoane afiliate 
politicului, sunt utilizate de acești patroni pentru a-și promova 
agenda, pentru a manipula, pentru a dezinforma. Și chiar în campaniile 
electorale am văzut că sunt utilizate ca agenți electorali, ca 
instrument de propagandă. Și atunci când vorbim despre manipulare și 
dezinformare, nu putem vorbi despre calitate bună a informației care 
ajunge la oameni”, a notat Nadine Gogu.
 Directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei, spune că,
sub egida UNESCO, este desfășurată campania  „Apărăm jurnalismul!”. 
Este și un apel către societățile din toate țările care își doresc 
informație obiectivă, informație pertinentă, care vine din surse 
diferite. „În Republica Moldova toate aceste vulnerabilități au atins 
apogeul în anul 2018. Să ne amintim cazurile cele mai triste și cele mai
scandaloase, din punctul nostru de vedere, de abuzuri și de atacuri 
împotriva jurnaliștilor. Să ne amintim că nu s-a întâmplat nimic după ce
Ilan Șor a amenințat jurnaliștii. Să ne amintim că Procuratura Generală
s-a eschivat să ia vreo măsură, cu toate că avem un cadrul legislativ 
care ar fi permis să descurajeze aceste lucruri”, a menționat Petru 
Macovei.
 Vasile State, directorul Asociației Presei Electronice din Moldova,
a spus că în anul 2018 a mai apărut un holding serios regional și, 
întâmplător sau nu, în actuala legislatură a parlamentului au acces 
reprezentanții partidelor care au în spate holdinguri serioase, cel 
puțin în cazul a trei din cele patru entități. Potrivit lui, fenomenul 
concentrării proprietății mass-media a fost cel care a stârnit cele mai 
mari îngrijorări și la nivel european, el regăsindu-se în cele două 
rezoluții adoptate în Paramentul European. „Din păcate, constatăm de 
fiecare dată cu prilejul Zilelor libertății presei, situația nu 
evoluează în sensul în care și-ar dori-o profesioniștii sau 
organizațiile non-guvernamentale, care veghează asupra felului în care 
în care se dezvoltă domeniul media la noi”, menționează Vasile State.
 Președinta Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia 
Cozonac, a declarat că și la capitolul acces la informație și 
securitatea jurnaliștilor, situația se înrăutățește în fiecare an. 
Activitatea jurnaliștilor de investigație devine din ce în ce mai 
problematică din punct de vedere al insecurității, al presiunii din 
partea diferitor instituții. Anul acesta au avut loc cazuri de urmărire a
jurnaliștilor, au fost atacuri asupra paginii electronice a Centrului. 
În opinia sa, dacă impunitatea va fi tolerată și nu vor exista 
schimbări, unii jurnaliști vor fi, pur și simplu, descurajați să facă 
investigații.
 Lansarea Memoriului, care conține și o serie de recomandări pentru a
asigura libertatea reală a presei, în conformitate cu principiile unei 
societăți democratice, reprezintă una dintre primele activități în 
contextul marcării Zilelor Libertății Presei. Pe parcursul lunii mai vor
fi organizate un șir de evenimente publice, care vor avea în centrul 
atenției subiecte care vizează libertatea presei din Moldova și alte 
probleme cu care se confruntă jurnaliștii.