Aproape o pătrime din deputații actualei legislaturi și-au schimbat cel
puțin o dată partidul din care făceau parte, chiar dacă 12 dintre
aceștia au depus jurăminte sau au făcut declarații pe proprie răspundere
că nu vor face acest lucru. Alți 76 de deputați reprezintă două forțe
politice noi, cu oamenii care practic nu au un background politic.
Analiza a fost făcută de către organizațiile membre ale Inițiativei
Civice „Pentru un Parlament Curat 2019”, transmite IPN.
Referindu-se la integritatea în activitatea politică, directorul
executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, Igor
Boțan, a declarat că, atunci când o persoană aderă la un partid cu o
anumită doctrină, cetățenii iau în considerare acest fapt și au
așteptări că acest politician va acționa de o anumită manieră. În
Republica Moldova însă se atestă fenomenul traseismului politic, atunci
când un politician migrează de la o formațiune la alta, chiar și cu
doctrine diametral opuse, demonstrând astfel că nu sunt stabili în
îmbrățișarea unor valori. Și din punct de vedere al predictibilității,
ei necesită un grad de atenția sporit. Cât privește deputații fără
background politic, aceștia sunt îndemnați să-și respecte angajamentele
și să țină la valorile pe care le-au îmbrățișat.
Din perspectiva integrității în exercitarea funcțiilor publice sau
de partid, 28 de deputați nu corespund acestui criteriu, potrivit
experților. Directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei,
spune că acest fapt denotă că fiecare al patrulea parlamentar are
probleme severe la acest capitol. Corespund în mare parte criteriului de
integritate în exercitarea funcțiilor publice mai puțin de jumătate din
corpul legislativ. În cadrul analizei s-a urmărit dacă aceste persoane
au promovat meritocrația, integritatea și transparența, precum și dacă
au promovat și au respectat drepturile imului, normele de etică și
deontologie în meseria pe care o practică. De asemenea, s-a ținut cont
dacă deputații au fost implicați în cazuri de utilizare a neconformă a
banilor publici sau dacă au promovat inițiative legislative ce conțin
factori de coruptibilitate etc.
În ceea ce ține gestionarea averii și intereselor personale,
președinta Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, a
declarat că au fost verificate declarațiile de avere și interese, actele
publice ale instituțiilor de ramură, iar ca urmare au fost identificate
multe probleme. „Demnitarii uită să-și declare conturile, chiar și zece
conturi, de exemplu, pe care au bani. Nu-și amintesc ce bani au pe
acele conturi. Nu mai zic de proprietăți, care sunt scrise și pe rude,
și pe prieteni, și pe amante, pe care Autoritatea Națională de
Integritate nu reușește să le documenteze sau spune că nu are pârghii
suficiente ca să documenteze și să dovedească că anumite persoane
publice utilizează case, mașini, dar ele sunt scrie pe altcineva”, a
remarcat Cornelia Cozonac. Potrivit ei, în multe cazuri dosarele sunt
clasate cu mențiune „din lipsa încălcării intenționate”.