Retragerea prezenței militare rusești, după destrămarea Uniunii Sovietice, s-a limitat doar la malul drept al Nistrului, iar prezența militară rusească pe malul stâng nu e altceva decât perpetuarea ocupației de către Rusia. De această părere este directorul Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, Igor Boțan. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, analistul a declarat că în legea constituțională este scris expres că pe teritoriul Republicii Moldova nu pot fi dislocate trupe ale statelor străine și la începutul lunii mai Curtea Constituțională mai face o mențiune că adoptarea de către Republica Moldova a statutului de neutralitate permanentă provine dintr-un context anume, transmite IPN.
Igor Boțan a menționat că hotărârea Curții Constituționale din 2 mai a dat tălmăcire articolului 11 din Constituție referitor la neutralitatea permanentă a Republicii Moldova. „Curtea Constituțională a avut o abordare foarte specifică – a tălmăcit acest concept în sens îngust. Adică, neutralitatea permanentă a Republicii Moldova se referă doar la stări de război dintre terțe părți, în care Republica Moldova nu se poate implica. Acest lucru este foarte important. Pe timp de pace, Republica Moldova este în drept să întreprindă tot felul de măsuri care îi asigură independența și suveranitatea națională”, a spus directorul ADEPT.
Analistul consideră că, anterior, Partidul Comuniștilor, cât a fost principala forță de opoziție, iar în prezent Partidul Socialiștilor, au dorit foarte mult ca acest articol 11, referitor la neutralitatea permanentă, să fie dezvoltat într-o lege specială și în acea lege să se regăsească o interpretare proprie, mai favorabilă Federației Ruse. Potrivit lui, după ce Curtea Constituțională a interpretat articolul 11, chiar dacă Federația Rusă s-ar retrage, conceptul de neutralitate va fi privit în acel sens îngust– și este obligatoriu să fie privit – așa cum îl interpretează Curtea Constituțională, întrucât hotărârile Curții au statut de lege.
„Referitor la reacția pe care a avut-o preşedintele Dodon după adoptarea hotărârii Curții Constituționale din 2 mai, el nu a interpretat foarte mult sau nu a insistat foarte mult pe interpretarea hotărârii propriu-zise, el, pur și simplu, a luat și a anulat decretul prezidențial din mai 2016 privind acceptarea Concepției securității naționale. Deci, acest lucru este singurul pe care l-a putut face domnul Dodon în mod efectiv. Acum, în situația care s-a creat, el nu poate face decât demersuri politice, demersuri care arată, pun în evidență că domnul Dodon, de fapt, nu este de acord cu hotărârea Curții Constituționale”, a opinat Igor Boțan.
În opinia sa, președintele nu poate ignora cu desăvârșire hotărârea Curții Constituționale, iar faptele pe care le face trebuie privite doar prin prisma politică. Igor Boțan a mai spus că Igor Dodon, potrivit Constituției, este garantul suveranității și independenței naționale a Republicii Moldova, dar această garanție o poate face ca mediator între ramurile puterii și atunci când are competențe. La rândul lor, competențele sunt corelate cumva cu Parlamentul și cu Guvernul, pentru că Parlamentul este principala instituție care exprimă propriu-zis suveranitatea Republicii Moldova, iar Guvernul este principalul implementator al politicilor de stat.
Analistul a mai spus că pe plan internațional, atât partenerii Republicii Moldova, cât și țările care au un interes deosebit pentru zona respectivă, văd că în această țară nu există unitate în privința asigurării securității statului, că ramurile puterii și principalele instituții se află pe poziții diferite. În opinia sa, cu siguranță aceasta arată vulnerabilitățile Republicii Moldova, însă situația de după adoptarea hotărârii Curții Constituționale din 2 mai, pune punctele pe „i”. Potrivit lui, Hotărârea Curţii desfășoară noțiunea de neutralitate, cum se manifestă aceasta, insistând că, în pofida neutralității, pe timp de pace, Republica Moldova este în drept și chiar este obligată să întreprindă măsuri pentru asigurarea securității țării