Procuratura Generală l-a avertizat pe președintele Igor Dodon că are de gând să investigheze dacă a existat vreo intervenţie pentru blocarea procesului de eliberare, scrie Europa Libera.
Cei doi piloți de elicopter moldoveni care au petrecut mai mult de trei ani în captivitatea talibanilor în Afganistan încă nu au fost eliberați de-a binelea – Procuratura Generală, de exemplu, a spus că operațiunea specială nu s-a încheiat câtă vreme Lionel Buruiană și Mihai Crihana încă nu sunt în custodia autorităților moldovene – dar, cu toate acestea, politicienii își dispută deja meritele. Și nu se prea pot înțelege. Cazul a devenit subiect de dispută între președintele Igor Dodon și spicherul Andrian Candu, în prag de alegeri. În mod ironic, s-a întâmplat exact cum a prezis mai demult un alt politician, Renato Usatîi, care a pretins și el că participă la eliberarea piloților.
Anunţul de ieri al preşedintelui Igor Dodon că i-ar fi reuşit cu ajutorul Moscovei să-i elibereze pe cei doi piloţi a stârnit în primul rând nemulţumirea speakerului democrat, Andrian Candu. El l-a acuzat pe Dodon, de care îl desparte acum o rivalitate politică în fierbere, că de fapt i-ar fi folosit pe moldovenii făcuți ostateci în Afganistan în campania electorală și că ei s-ar fi putut întoarce acasă acum 4 luni.
Ba încă 10 luni în urmă, a ţinut să-l contrazică politicianul Renato Usatîi, cel care de fapt primul a atras atenţia publică asupra subiectului.
În aprilie 2018, difuzând nişte imagini cu cei doi piloţi în captivitate, Usatîi a pretins că personal ar fi fost la un pas de a-i elibera, însă că ar fi fost blocat de autorităţile moldovene, din motive electorale. Ceea ce a mai spus anul trecut Usatîi a fost că şi preşedintele, şi coordonatorul coaliţiei de guvernare, adică Vlad Plahotniuc, ar fi pregătit câte un milion fiecare pentru a se implica în afacere. El nu a precizat însă atunci cine anume ar fi intervenit să blocheze procesul până la alegerile moldovene.
În intervenţiile sale de ieri, deja, Usatîi a arătat cu degetul direct spre Igor Dodon.
Situaţia se vede mai nuanţat, însă, din mediul experţilor, printre ei comentatorul Ion Leahu:
„În politică, cam rar se întâmplă coincidenţe de aşa natură. Patru ani oamenii au fost ţinuţi în captivitate, iar când vin alegerile şi partidul preşedinteluji are nevoie de un imbold de susţinere, apare o disponibilitate fabuloasă a afganezilor şi ei eliberează aceste persoane. Nu cred eu în asemenea coincidenţe”, spune Ion Leahu.
„Implicarea Rusiei este una directă. Chişinăul nu are posiblitate de a contacta la direct structurile rebele din Afganistan. Pentru asta e nevoie de un stat cu structuri special mult mai puternice. Având în vedere că ei, după eliberare, au venit la Moscova, dar nu la Istanbul sau Paris, înseamnă că Rusia a lucrat cu acaparatorii, i-au convins şi ei până la urmă au eliberat persoanele”, continuă Ion Leahu.
Mai multe instituţii ale statului s-au avântat şi ele astăzi în disputa izbucnită ieri între Candu şi Dodon.
Procuratura Generală, de pildă, l-a avertizat pe Igor Dodon că are de gând să investigheze dacă a existat sau nu vreo intervenţie pentru blocarea procesului de eliberare a cetăţenilor moldoveni. Apoi, în frazele următoare, Procuratura pare să se fi referit şi la Renato Usatîi. Susţinând că se ocupă demult de caz, ea mai întâi s-a plâns că a fost încurcată de mai multe ori de pretinşi eliberatori care urmăreau „interese materiale” sau „alte avantaje” şi îi ameninţă pe aceştia că, ulterior, se va „expune în modul corespunzător şi asupra acestor circumstanţe”.
Preşedinţia a emis şi ea un comunicat în care reclamă reacţia „politizată” a Procuraturii şi acuză celelalte autorităţi „de gelozie” în raport cu şeful statului.
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene care a anunţat că a trimis încă de ieri un secretar de stat al ministerului şi un şef de spital la Moscova, căreia i-a solicitat acces la cetăţenii moldoveni pentru a le acorda asistenţa necesară, a revenit ulterior cu un comunicat în care anunţă că nu a obţinut acest acces, iar despre cei doi piloţi spune că ar fi aflat că se află în custodia unei organizaţii neguvernamentale, nu nemijlocit a autorităţilor ruse.