La 4 ani de la producerea fraudei bancare în urma căreia au falimentat 3 bănci, situația în jurul investigației este privită destul de critic de câțiva europarlamentari, solicitați să comenteze subiectul. Întrebarea despre acest caz, a fost adresată de reporterul Radio Orhei, care săptămâna trecută alături de colegi din mai multe media locale s-a aflat într-o vizită la Bruxelles.
Eurodeputata Norica Nicolai crede că banii sunt în mare parte peste hotarele Republicii Moldova, inclusiv în paradisuri fiscale europene . ”Arestarea fostului premier este doar un început, trebuie să se stabilească vinovații, există și un al doilea raport”, spune Nicolai potrivit căreia este o investigație foarte dificilă și ea nu se se așteaptă foarte curând la un rezultat.
O altă europarlamentară Rebecca Harms spune că la 4 ani de la producerea fraudei nu există nici un rezultat ceea ce subminează relațiile dintre autoritățile moldovene și UE. Totuși problema cea mai mare, dacă frauda nu se investighează e că Moldova va rata investițiile străine necesare dezvoltării, a declarat Harms.
O apreciere critică a venit și din partea lui Petras Austervicius, potrivit căruia UE insistă să fie stabilite toate persoanele implicate în acest caz. ”În Parlamentul European există mulți oameni care sunt cointeresați personal pentru o clarificare a situației. Nimeni nu va putea uita acest caz, iar numele așa-zișilor eroi din fraudă trebuie să devină public pentru ca să-i cunoască toată lumea ”, a spus europarlamentarul, care este și raportorul Parlamentului European pentru relația cu Republica Moldova.
În urma fraudei bancare, 3 bănci din Republica Moldova – Banca Socială, Unibank și Banca de Economii au falimentat, statul acodrând un ajutor de urgență care se ridică la cca 1 miliard de dolari. Banii au fost împrumutați de la Banca Națională și vor trebui întorși timp de 25 de ani, iar dobânda pentru acest ajutor va crește suma la cca 1,6 mld de dolari. Frauda a devalorizat puternic leul moldovenesc, iar prețurile la mai multe mărfuri și servicii au crescut considerabil.
Una din persoanele implicate în frauda bancară este primarul de Orhei, Ilan Șor ( Shor), care a fost condamnat de prima instanță la 7,6 de închisoare.Șor se declară nevinovat și în octombrie 2015 a scris un autodenunț în care îl acuza de implicare pe fostul premier Vlad Filat, iar recent a apărut într-un interviu televizat în care l-a acuzat de implicare în fraudă pe fostul deputat și controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.
Cei doi, au fost condamnați și întemnițați în urma unor procese rapide de judecată, spre deosebire de Ilan Șor care se află la libertate până la o sentință definitivă ce urmează a fi pronunțată de Curtea de Apel Cahul. La Cahul dosarul lui Șor a ajuns după o pauză de aproape o jumătate de an în care a fost tradus din limba română în limba rusă. Următoarea ședință în acest caz este programată pentru începutul lunii august.
În elucidarea fraudei bancare este implicată și compania internațională Kroll, care a prezentat autorităților moldovenești 2 rapoarte. Primul a fost făcut public de speakerul Andrian Candu în primăvara anului 2015, după proteste masive la Chișinău. Cel de-al doilea este ținut secret, iar Premierul Pavel Filip a declarat la sfârșitul anului trecut că ” 90 la suta din oamenii care apar în raportul Kroll 2, sunt onești și din acest motiv nu le-a fost publicat numele”.