Preşedintele Republicii Moldova are dreptul să verifice corespunderea candidatului propus de prim-ministru pentru o funcţie, însă nu are drept de veto faţă de propunerea prim-ministrului. Refuzul deliberat al preşedintelui ţării de a-şi îndeplini obligația constituțională de numire a propunerii repetate a prim-ministrului constituie o încălcare gravă a obligațiilor sale constituționale și a jurământului, circumstanță ce justifică inițierea de către Parlament a procedurii de suspendare a președintelui, în conformitate cu articolul 89 din Constituţie. Explicația vine din partea Curții Constituționale, care a răspuns sesizării de interpretare a prevederilor articolului 98, în coroborare cu articolele 1, 56, 91, 135 și 140 din Constituție, transmite IPN.
În decizia Curții Constituționale se precizează că, depunând jurământul, preşedintele Republicii Moldova îşi asumă necondiţionat, în mod public și solemn obligaţia de a acționa exclusiv în spiritul loialităţii faţă de Constituţie şi de a nu încălca jurământul în nicio împrejurare. Curtea a reiterat că încălcarea jurământului este, pe de o parte, o încălcare gravă a Constituției, iar o încălcare gravă a Constituției este, pe de altă parte, o încălcare a jurământului. Gravitatea acestei încălcări poate ridica o problemă de incompatibilitate a președintelui cu funcția exercitată.
Curtea subliniază că refuzul președintelui de a-și executa obligațiile constituționale constituie imposibilitate temporară de a-și exercita atribuția în cauză şi justifică instituirea interimatului funcției, care se asigură, în ordine, de preşedintele Parlamentului sau de primul ministru, pentru exercitarea acestei obligații constituționale a președintelui.
În prezenta cauză, Curtea a constat că blocajul instituțional a fost generat de acțiunile deliberate ale președintelui și de neexecutarea hotărârii anterioare a Curții Constituționale. În același timp, Curtea a reţinut că mecanismul de demitere a preşedintelui ţine de opţiunea Parlamentului, fiind o procedură complexă şi de lungă durată, care nu soluţionează prompt problema funcţionalităţii depline a instituţiilor fundamentale obstrucţionate deliberat de către preşedinte. Constituţia Republicii Moldova nu oferă soluții exprese asupra modului de a gestiona situația extraordinară creată de inacțiunea deliberată a președintelui, or textul Constituției este construit având la bază premisa bunei credințe, inclusiv în exercitarea de către persoanele care dețin funcții publice a atribuțiilor ce le revin.
Curtea Constituțională a fost sesizată de către Guvern după refuzul șefului statului de a semna decretul de numire a lui Eugen Sturza în funcția de ministru al apărării după înaintarea repetată a candidaturii acestuia de către executiv.